Category Archives: localizare pe judete

articole dupa localizarea pe judete

Biserica de lemn din Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț

Biserica de lemn din Cășăria
Biserica de lemn din Cășăria

.      Această bisericuţă are două denumiri. Adică ea poartă şi numele de Măşcăteşti, dar de fapt aparţine de satul Căşăria. Dacă apelăm la documentele istorice aflăm că pe aceste meleaguri exista un sat ce se numea Măşcăteşti, care pe la sfârşitul secolului al XVII-lea număra 15 suflete sau 5 familii care aveau ca îndeletnicire agricultura.

.     Biserica  cu hramul “Sf. Voievozi” a rămas izolată prin strămutarea satului Măşcăteşti, la începutul secolului al XIX-lea.Durat din bârne de brad şi de stejar pe temelie de piatră, monumentul are clopotniţa în etanş, deasupra pridvorului situat la apus. Pronaosul a fost acoperit, probabil în timpul refacerii din 1832, cu un plafon drept de scânduri, dar naosul şi altarul au bolţi semicilindrice, împodobite cu brâuri dantelate încrustate în lemn.

.           Fără a fi bogată (parohie mică), mica biserică din lemn din Cășăria are istoria ei, cu adevărat bogată: a fost ridicată undeva pe la mijlocul secolului al XVII-lea. S-au păstrat totuşi şi câteva însemnări pe un pomelnic de către preotul Trifan din anul 1873 în care se spunea că încă din 1790 se slujea în această biserică. Mai există încă în patrimoniul bisericii o Sfântă Evanghelie din anul 1869,  un Triod din 1769 şi un Ceaslov din 1835. Pe lângă toate acestea există în naos şi un mic mormânt a cărui piatră funerară înflorată cu litere chirilice datează din anul 1656.

Continue reading

Share

Biserica de lemn din Păușești – 1643 – Iasi

Biserica de lemn din Păușești
Biserica de lemn din Păușești

.       In inscrisurile ,,Documente de pe vremea lui Alexandru cel Bun”  aflate la arhivele statului din Iasi, se mentioneaza că la 1426 ,  Alexandru Voievod dă moşie  lui   Şerban Păuşescu pentru merite militare,  moşie care va deveni loc pentru sat şi care îi va da şi numele de Păuşeşti. Satul   apare pomenit si  în secolele XVI – XVII,  atunci fiind amplasat pe versantul sudic al dealului Păuşeşti unde astăzi stă mărturie Biserica de lemn construită de Irimia Murguleţ la 1643.

.       În urma unei epidemii de ciumă,in secolul 18 , satul a fost mutat de supravieţuitori pe versantul nordic al dealului Păuşeşti, unde este şi astăzi.

,,Cu ajutorul Tatălui şi a Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh, am zidit acest hram şi l-am terminat eu, Irimia Murguleţ, pentru pomenirea mea şi a soţiei mele Candachia şi a neamului nostru, în zilele binecredinciosului şi iubitor de Hristos Vasile Voievod, domn al Ţărei Moldovei în anul 7151 (1643), luna iulie, 14 zile”.

Un reportaj de Relu Tabără, Loredan Baiardi şi Gabriela Baiardi.    Tvr Iasi

Biserica de lemn din Păușești
Biserica de lemn din Păușești

Continue reading

Share

Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași

Biserica de lemn din Fedeleșeni
Biserica de lemn din Fedeleșeni

.           Astazi vorbim despre o biserica dintr-un sat de răzeşi , Fedeleșeni.

.         Răzeșii din Moldova erau acea parte a populației care participa la războaie fără a fi susținuți sau instruiți pe cheltuiala publică sau a domnitorului. Motivația participării era credința, apartenența  la ortodoxie . Susținerea morală pornea din convingerea că murind în războiul împotriva „păgânilor” sufletul lor va fi mântuit. Ca o răsplată pentru solidaritatea lor în luptă, domnitorul le acorda drepturi de proprietate asupra unor terenuri sau slujbe în stat.   Răzeşia era o formă veche de posesiune a pământului, în virtutea căreia fiecare răzeş este proprietarul ereditar al pământului său. Şi în acest sens ei îşi aveau privilegiile garantate încă de vechii voievozi ai Moldovei, pe când strămoşii lor serveau în regimentele care apărau frontiera răsăriteană a ţării. Astfel, chiar şi la începutul secolului al XX-lea, răzeşii din ţinuturile Orhei, Iaşi sau Hotin păstrau încă amintirea marelui şi sfântului voievod Ştefan, denumit de ei frecvent „domnitor”, „crai”, „Vodă”, „împărat voinic”. Şi toţi ştiau acelaşi lucru: „Noi n-avem nadeluri, da pământu ni-i dat di la Ştefan Vodă. Di pi vremea ceia îi şi datina asta printre noi, să ni zicem unu la altu căpitane şi alţii să ni zică tot aşa, că-i ocaz straşnic pentru asta.

.      Pe măsură ce a crescut tributul ţării către turcii otomani, deci şi apăsarea fiscală (dările) asupra ţărănimii, soarta lor s-a înrăutăţit şi mai mult; în secolele XVI şi XVII mulţi dintre ei s-au văzut siliţi să-şi vândă moşia unui boier, ajungând astfel în aceeaşi stare cu ţăranul şerb.

.   Aceasta ultima situatie se regaseste si in cazul satului Fedeleșeni ,care in anul 1491  se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul, razes a lui Stefan cel Mare, apoi este vandut catre boierii Moldovei . Se stie ca in 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat , din familia  boiereasca din care se trage poetul Ion Pilat  închină schitul care avea locas de inchinare aceasta biserica ,ca metoh al Episcopiei de Roman. Este foarte probabil ca biserica sa fie mai veche decit anul  trecut  ca an de ctitorie pe lista monumeltelor istorice .

biserica_fedeleseni-5

Continue reading

Share

Biserica de lemn din Stolniceni Prăjescu – 1733 – Județul Iași

Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu
Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu

.     Biserica are hramul Nasterea Maicei Domnului si este unul  din putinele locasuri de cult din lemn care se mandresc cu o bogata ornamentatie exterioara. Deasemenea este printre putinele monumente istorice restaurate ca la carte cu bani de la Ministerul Culturii ( ptr judetul Iasi cazul este singular , desi multe monumente zac in paragina iar unele sunt restaurate haotic de autoritatile locale, vezi biserica din Popesti , efectiv distrusa de preotul satului ) .

.     ” .Este ştiut că vechile biserici de lemn din Moldova semănau cu casele ţărăneşti prin aspectul lor exterior modest. Erau  scunde, având plan asemănător cu cel al casei ţărăneşti, cu trei încăperi dispuse longitudinal, plan adaptat nevoilor de cult.

.       Biserica de lemn  din vechiul sat Purcileşti,  a fost strămutată pe actualul amplasament după ce curţile boiereşti de la Stolniceni-Prăjescu au fost arse de poloni  în 1686.  Atât strămutarea satului, cât şi a bisericii au fost iniţiate de marele stolnic Ioan Prăjescu, proprietar al moşiei încă din 1790. Desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura  originală a bisericii, a dat la iveală o pisanie sculptată deasupra  amplasamentului uşii de intrare, păstrată în condiţii relativ bune, ce indică un semn de întrebare asupra anului strămutării. Se poate descifra cu uşurinţă începutul pisaniei: “Această Sfântă biserică s-a făcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Prăjescu” şi se poate citi, de asemenea, data “1806 mai…”. Întrucât stolnicul Ioan Prăjescu o dată devenit proprietar al moşiei dorea să mute un sat întreg, era normal ca această acţiune să înceapă prin a finanţa mutarea bisericii. În aceste condiţii e de  presupus că data menţionată în pisanie este corectă şi reprezintă anul strămutării bisericii pe actualul amplasament, prilej cu care au fost făcute şi o serie de intervenţii pentru repararea şi înlocuirea unor elemente precum şi transformări ale unor elemente originale .

.   Ţinând cont de faptul că materialul de construcţie al bisericii este lemnul de stejar care este greu degradabil şi de faptul că o dată cu strămutarea s-a intervenit masiv prin înlocuirea unor pereţi întregi (spre N şi V), putem trage concluzia că aceste părţi
componente erau foarte degradate, aşadar biserica este mai veche
cu aproximativ 100-150 ani . ” ( textul evidentiat este  preluat integral din “Biserica de lemn din satul Stolniceni Prăjescu. Studiu urbanistic și de restaurare” autori Adina Grigorovschi, Mircea Grigorovschi )

Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu
Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu

Continue reading

Share

Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt

biserica_sarata-dobreni-31

.      Biserica de la Sarata  Dobreni , fosta Sarata – Pangarati , a fost ridicata  la 1752 de ctitori necunoscuti,probabil locuitorii locului ,  pe locul unei vechi păduri de stejar,  si este  una  dintre cele mai frumoase si bine conservate biserici de lemn din  judeţul Neamţ. Iniţial biserica a purtat hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, apoi a primit si hramul “Sfântului Dumitru“.

.      Biserica este o mica bijuterie arhitecturala la care se remarca simplitatea îmbinarii bârnelor de stejar cu arabescul în lemn. Boltile naosului si pronaosului sînt sprijinite pe nervuri de lemn bogat împodobite. În exterior biserica este înconjurata cu un brâu dantelat din lemn, sculptat cu migala. Icoanele care poarta amprenta secolului al XVIII-lea au o pronuntata viziune populara asupra scenelor biblice. (Prezentare: Adrian Alui Gheorghe pe http://www.neamt.djc.ro )

Continue reading

Share

Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt

biserica_bicazul_ardelean-29

 .       Biserica „Sfîntul Mare Mucenic Dumitru” se afla prinsa intre Muntele Mărului, Dealul Dosul Iancului, masivul Ceahlău si munţii Giurgeului  in satul Telec din comuna Bicazul Ardelean. Denumirea comunei vine de la faptul ca asezarea a apartinut de Transilvania pina la mijlocul secolului XX . Primii locuitori ai acestor meleaguri au fost boierii şi iobagii fugiţi din Moldova  şi Transilvania, care s-au haiducit.

.       Arhivele statului din Sibiu fac referire la o asezare romaneasca in zona in secolul XVII . De asemenea istoricul maghiar losif Benko în lucrarea sa „Milcovia”, arată că există o comunitate compactă încă dinainte de secolul XVII.În Sematismul de la Blaj, editat cu prilejul jubiliar a bicentenarului evenimentelor ,de la 1700, prin care se arată că la „unirea bisericească” de atunci aici exista o parohie cu numeroşi enoriaşi ortodocşi.

.     Conform sitelui CIMEC biserica a fost construita in 1829 , datarea fiind argumentata de prezenta unui triptic in care apare aceasta data .   Pe de alta parte , invăţătorul Augustin Barna (1929-1989) cercetând din punct de vedere istoric şi folcloric zona Bicazu Ardelean a stabilit ca dată a construirii bisericii  anul 1692, pornind de la un act existent la Biblioteca Naţională din Viena Austria si bazandu-se pe o  logica circumstantiala, destul de probabila dar nu categorica.

biserica_bicazul_ardelean-33

Continue reading

Share
Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 20 21 22 pagina urmatoare