Arhive categorie: iasi

Biserica de lemn din Păușești – 1643 – Iasi

Biserica de lemn din Păușești
Biserica de lemn din Păușești

.       In inscrisurile ,,Documente de pe vremea lui Alexandru cel Bun”  aflate la arhivele statului din Iasi, se mentioneaza că la 1426 ,  Alexandru Voievod dă moşie  lui   Şerban Păuşescu pentru merite militare,  moşie care va deveni loc pentru sat şi care îi va da şi numele de Păuşeşti. Satul   apare pomenit si  în secolele XVI – XVII,  atunci fiind amplasat pe versantul sudic al dealului Păuşeşti unde astăzi stă mărturie Biserica de lemn construită de Irimia Murguleţ la 1643.

.       În urma unei epidemii de ciumă,in secolul 18 , satul a fost mutat de supravieţuitori pe versantul nordic al dealului Păuşeşti, unde este şi astăzi.

,,Cu ajutorul Tatălui şi a Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh, am zidit acest hram şi l-am terminat eu, Irimia Murguleţ, pentru pomenirea mea şi a soţiei mele Candachia şi a neamului nostru, în zilele binecredinciosului şi iubitor de Hristos Vasile Voievod, domn al Ţărei Moldovei în anul 7151 (1643), luna iulie, 14 zile”.

Un reportaj de Relu Tabără, Loredan Baiardi şi Gabriela Baiardi.    Tvr Iasi

Biserica de lemn din Păușești
Biserica de lemn din Păușești

Citește în continuare Biserica de lemn din Păușești – 1643 – Iasi

Share

Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași

Biserica de lemn din Fedeleșeni
Biserica de lemn din Fedeleșeni

.           Astazi vorbim despre o biserica dintr-un sat de răzeşi , Fedeleșeni.

.         Răzeșii din Moldova erau acea parte a populației care participa la războaie fără a fi susținuți sau instruiți pe cheltuiala publică sau a domnitorului. Motivația participării era credința, apartenența  la ortodoxie . Susținerea morală pornea din convingerea că murind în războiul împotriva „păgânilor” sufletul lor va fi mântuit. Ca o răsplată pentru solidaritatea lor în luptă, domnitorul le acorda drepturi de proprietate asupra unor terenuri sau slujbe în stat.   Răzeşia era o formă veche de posesiune a pământului, în virtutea căreia fiecare răzeş este proprietarul ereditar al pământului său. Şi în acest sens ei îşi aveau privilegiile garantate încă de vechii voievozi ai Moldovei, pe când strămoşii lor serveau în regimentele care apărau frontiera răsăriteană a ţării. Astfel, chiar şi la începutul secolului al XX-lea, răzeşii din ţinuturile Orhei, Iaşi sau Hotin păstrau încă amintirea marelui şi sfântului voievod Ştefan, denumit de ei frecvent „domnitor”, „crai”, „Vodă”, „împărat voinic”. Şi toţi ştiau acelaşi lucru: „Noi n-avem nadeluri, da pământu ni-i dat di la Ştefan Vodă. Di pi vremea ceia îi şi datina asta printre noi, să ni zicem unu la altu căpitane şi alţii să ni zică tot aşa, că-i ocaz straşnic pentru asta.

.      Pe măsură ce a crescut tributul ţării către turcii otomani, deci şi apăsarea fiscală (dările) asupra ţărănimii, soarta lor s-a înrăutăţit şi mai mult; în secolele XVI şi XVII mulţi dintre ei s-au văzut siliţi să-şi vândă moşia unui boier, ajungând astfel în aceeaşi stare cu ţăranul şerb.

.   Aceasta ultima situatie se regaseste si in cazul satului Fedeleșeni ,care in anul 1491  se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul, razes a lui Stefan cel Mare, apoi este vandut catre boierii Moldovei . Se stie ca in 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat , din familia  boiereasca din care se trage poetul Ion Pilat  închină schitul care avea locas de inchinare aceasta biserica ,ca metoh al Episcopiei de Roman. Este foarte probabil ca biserica sa fie mai veche decit anul  trecut  ca an de ctitorie pe lista monumeltelor istorice .

biserica_fedeleseni-5

Citește în continuare Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași

Share

Biserica de lemn din Stolniceni Prăjescu – 1733 – Județul Iași

Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu
Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu

.     Biserica are hramul Nasterea Maicei Domnului si este unul  din putinele locasuri de cult din lemn care se mandresc cu o bogata ornamentatie exterioara. Deasemenea este printre putinele monumente istorice restaurate ca la carte cu bani de la Ministerul Culturii ( ptr judetul Iasi cazul este singular , desi multe monumente zac in paragina iar unele sunt restaurate haotic de autoritatile locale, vezi biserica din Popesti , efectiv distrusa de preotul satului ) .

.     ” .Este ştiut că vechile biserici de lemn din Moldova semănau cu casele ţărăneşti prin aspectul lor exterior modest. Erau  scunde, având plan asemănător cu cel al casei ţărăneşti, cu trei încăperi dispuse longitudinal, plan adaptat nevoilor de cult.

.       Biserica de lemn  din vechiul sat Purcileşti,  a fost strămutată pe actualul amplasament după ce curţile boiereşti de la Stolniceni-Prăjescu au fost arse de poloni  în 1686.  Atât strămutarea satului, cât şi a bisericii au fost iniţiate de marele stolnic Ioan Prăjescu, proprietar al moşiei încă din 1790. Desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura  originală a bisericii, a dat la iveală o pisanie sculptată deasupra  amplasamentului uşii de intrare, păstrată în condiţii relativ bune, ce indică un semn de întrebare asupra anului strămutării. Se poate descifra cu uşurinţă începutul pisaniei: “Această Sfântă biserică s-a făcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Prăjescu” şi se poate citi, de asemenea, data “1806 mai…”. Întrucât stolnicul Ioan Prăjescu o dată devenit proprietar al moşiei dorea să mute un sat întreg, era normal ca această acţiune să înceapă prin a finanţa mutarea bisericii. În aceste condiţii e de  presupus că data menţionată în pisanie este corectă şi reprezintă anul strămutării bisericii pe actualul amplasament, prilej cu care au fost făcute şi o serie de intervenţii pentru repararea şi înlocuirea unor elemente precum şi transformări ale unor elemente originale .

.   Ţinând cont de faptul că materialul de construcţie al bisericii este lemnul de stejar care este greu degradabil şi de faptul că o dată cu strămutarea s-a intervenit masiv prin înlocuirea unor pereţi întregi (spre N şi V), putem trage concluzia că aceste părţi
componente erau foarte degradate, aşadar biserica este mai veche
cu aproximativ 100-150 ani . ” ( textul evidentiat este  preluat integral din „Biserica de lemn din satul Stolniceni Prăjescu. Studiu urbanistic și de restaurare” autori Adina Grigorovschi, Mircea Grigorovschi )

Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu
Biserica de lemn din Stolniceni Prajescu

Citește în continuare Biserica de lemn din Stolniceni Prăjescu – 1733 – Județul Iași

Share

Ion Neculce – O samă de cuvinte si o bisericuţă pe un deluşel – Prigoreni – Iasi

biserica_Ion_Neculce_resize

.           „Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, aşa va face”.           „Fost-au şi bisericuţă de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu.” ( Ion Neculce – o sama de cuvinte )

.           Ion Neculce ,  hatman ar Moldovei in vremea lui Dimitrie Cantemir, savuros scriitor , memorialist si cronicar ,avea o mosie la Prigoreni linga Targu Frumos . Pe un deal isi avea conacul , pe alt deal incepu a construi o biserica din lemn , la mijloc un iaz si o punte din piele . Biserica a fost terminata in timpul lui Grigore al II-lea Sturza ,cam pe la 1730.

Citește în continuare Ion Neculce – O samă de cuvinte si o bisericuţă pe un deluşel – Prigoreni – Iasi

Share

Manastirea Golia – secolul XVI-XVII – Iasi

golia_intrare_mica

Vasile Lupu Voievod, „din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” (1634-1653), „om cu hire înaltă și împărătească, mai mult decât domnească… au zidit și lăudate mănăstiri”, între care Golia din Iași „peste toate mănăstirile aice în țară mai iscusită” (Miron Costin). Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica „Înălțarea Domnului” a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță. www.golia.ro

Manastirea Golia are trei hramuri: Înaltarea Domnului , Izvorul Tamaduirii  si Sf. Treime (a doua zi de Rusalii).

articolul scris de Anca Bratuleanu in Dilema aici

Citește în continuare Manastirea Golia – secolul XVI-XVII – Iasi

Share

Biserica de lemn din Miroslavesti – Miroslovesti 1756- judetul Iasi

biserica_miroslavesti_biserica_lemn

.       In localitatea Miroslavesti sau Miroslovesti cum ii spun unii , se afla o superba biserica de lemn , care fiind inconjurata de permanenta dragoste a localnicilor a dainuit pina astazi intr-o stare foarte buna , doar acoperisul fiind inlocuit in 2002 , restul bisericii fiind in starea originala.
.       Biserica a fost ridicata de localnici prin contributia lor baneasca , pe un deal din partea noua a satului , deasupra raului Moldova , cu lemn de pe loc , masa sfanta din altar fiind  sustinuta de trunchiul unui stejar ale carui radacini nu au fost scoase.Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Datina remarca o cojocareasa Soldana care a contribuit mai mult si care a si ales hramul bisericii : „Sfanta Paraschiva”. Deasemeni si mesterii erau locali   Stan, Miron și Toader din neamul constructorilor de case.
.       Cei trei meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșin.

biserica_miroslavesti_biserica_lemn

.          In contrast cu precizia si maestria  executiei bisericii se afla inscriptia sau pisania de deasupra usii , care este realizata foarte negijent . Poate sa insemne si un act de smerenie , dar poate sa indice si faptul ca inscriptia a fost initial plasata intr-un loc mai ascuns si apoi mutata deasupra usii, sau poate ca usa si tocul usii au fost realizare ulterior ridicarii bisericii.

Citește în continuare Biserica de lemn din Miroslavesti – Miroslovesti 1756- judetul Iasi

Share

biserica Sfantu Dumitru – Harlau , Petru Rares

Pisania de la intrare glasuieste: „intr-aceasta sfânta biserica sa cinsteste si sa praznuieste sfantu mare mucenicu Dimitrie, dara de cine iaste zidita dintr inceput, nu se stie, fara numai vatetu sa arata ca era atunce 7000, iara acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrtntâi s-au zidit si podobit cu staruinta, osteneala si cheltuiala dumisale lordachi Cantacuzino, Marele Spataru si cu ajutorul de la alti crestini: se arata la condica cine câte au datu, 1779, august 15”

Traditia locala si stilul arhitectural, atribuie ctitoria domnitorului Petru Rares, care a zidit-o probabil între 1530-1532, cind a vietuit la Curtea Domneasca din  Harlau.Biserica este foarte asemanatoare cu biserica Sfantu Gheorghe din Harlau, ctitorita de Stefan Cel Mare.. Biserica nu este pictata in interior , este doar tencuita . A fost restaurata in anii 1970 , restaurarea realizindu-se fidel cu planul original

Citește în continuare biserica Sfantu Dumitru – Harlau , Petru Rares

Share