Arhive categorie: neamt

Biserica Mănăstirii Bisericani 1519- 1786 , jud Neamt

_MG_5410
Biserica Bisericani

.         Biserica este situată pe dreapta soselei Piatra Neamț –Bicaz, in incinta sanatoriului TBC Bisericani, la 1km de actualul amplasament al Manastirii Bisericani.Drumul în urcare, cu multe serpentine, are o deosebită frumusețe având Valea Bistriței pe dreapta, după care urmează lanțul munților acoperiți cu codri de conifere. Așezământul este construit în zona muntelui Pietrosu, la 650 m altitudine, 2 km mai jos se află satul Scăricica,  iar la 5 km sud de mănăstire este comuna Viișoara. Acolo se mai pastreaza amintirea si o parte din constructiile vechii  Manastiri Bisericani, una dintre cele mai importante manastiri din aceasta zona, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogatie si ca forta spirituala cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistrita.

_MG_5404

Citește în continuare Biserica Mănăstirii Bisericani 1519- 1786 , jud Neamt

Share

Biserica de lemn din Târzia 1876 – județul Neamț

Biserica de lemn din Târzia 1876
Biserica de lemn din Târzia 1876

.     Biserica poarta hramul Sfantului  Vasile cel Mare si a fost construita in anul 1876 de calugarul Varlaam , pe cheltuiala  proprie , dupa cum zice pisania din pridvorul bisericii . Biserica nu este monument istoric , toate reparatiile necesare fiind suportate de enoriasi.

Citește în continuare Biserica de lemn din Târzia 1876 – județul Neamț

Share

Biserica de lemn din Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț

Biserica de lemn din Cășăria
Biserica de lemn din Cășăria

.      Această bisericuţă are două denumiri. Adică ea poartă şi numele de Măşcăteşti, dar de fapt aparţine de satul Căşăria. Dacă apelăm la documentele istorice aflăm că pe aceste meleaguri exista un sat ce se numea Măşcăteşti, care pe la sfârşitul secolului al XVII-lea număra 15 suflete sau 5 familii care aveau ca îndeletnicire agricultura.

.     Biserica  cu hramul „Sf. Voievozi” a rămas izolată prin strămutarea satului Măşcăteşti, la începutul secolului al XIX-lea.Durat din bârne de brad şi de stejar pe temelie de piatră, monumentul are clopotniţa în etanş, deasupra pridvorului situat la apus. Pronaosul a fost acoperit, probabil în timpul refacerii din 1832, cu un plafon drept de scânduri, dar naosul şi altarul au bolţi semicilindrice, împodobite cu brâuri dantelate încrustate în lemn.

.           Fără a fi bogată (parohie mică), mica biserică din lemn din Cășăria are istoria ei, cu adevărat bogată: a fost ridicată undeva pe la mijlocul secolului al XVII-lea. S-au păstrat totuşi şi câteva însemnări pe un pomelnic de către preotul Trifan din anul 1873 în care se spunea că încă din 1790 se slujea în această biserică. Mai există încă în patrimoniul bisericii o Sfântă Evanghelie din anul 1869,  un Triod din 1769 şi un Ceaslov din 1835. Pe lângă toate acestea există în naos şi un mic mormânt a cărui piatră funerară înflorată cu litere chirilice datează din anul 1656.

Citește în continuare Biserica de lemn din Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț

Share

Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt

biserica_sarata-dobreni-31

.      Biserica de la Sarata  Dobreni , fosta Sarata – Pangarati , a fost ridicata  la 1752 de ctitori necunoscuti,probabil locuitorii locului ,  pe locul unei vechi păduri de stejar,  si este  una  dintre cele mai frumoase si bine conservate biserici de lemn din  judeţul Neamţ. Iniţial biserica a purtat hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, apoi a primit si hramul „Sfântului Dumitru“.

.      Biserica este o mica bijuterie arhitecturala la care se remarca simplitatea îmbinarii bârnelor de stejar cu arabescul în lemn. Boltile naosului si pronaosului sînt sprijinite pe nervuri de lemn bogat împodobite. În exterior biserica este înconjurata cu un brâu dantelat din lemn, sculptat cu migala. Icoanele care poarta amprenta secolului al XVIII-lea au o pronuntata viziune populara asupra scenelor biblice. (Prezentare: Adrian Alui Gheorghe pe http://www.neamt.djc.ro )

Citește în continuare Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt

Share

Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt

biserica_bicazul_ardelean-29

 .       Biserica „Sfîntul Mare Mucenic Dumitru” se afla prinsa intre Muntele Mărului, Dealul Dosul Iancului, masivul Ceahlău si munţii Giurgeului  in satul Telec din comuna Bicazul Ardelean. Denumirea comunei vine de la faptul ca asezarea a apartinut de Transilvania pina la mijlocul secolului XX . Primii locuitori ai acestor meleaguri au fost boierii şi iobagii fugiţi din Moldova  şi Transilvania, care s-au haiducit.

.       Arhivele statului din Sibiu fac referire la o asezare romaneasca in zona in secolul XVII . De asemenea istoricul maghiar losif Benko în lucrarea sa „Milcovia”, arată că există o comunitate compactă încă dinainte de secolul XVII.În Sematismul de la Blaj, editat cu prilejul jubiliar a bicentenarului evenimentelor ,de la 1700, prin care se arată că la „unirea bisericească” de atunci aici exista o parohie cu numeroşi enoriaşi ortodocşi.

.     Conform sitelui CIMEC biserica a fost construita in 1829 , datarea fiind argumentata de prezenta unui triptic in care apare aceasta data .   Pe de alta parte , invăţătorul Augustin Barna (1929-1989) cercetând din punct de vedere istoric şi folcloric zona Bicazu Ardelean a stabilit ca dată a construirii bisericii  anul 1692, pornind de la un act existent la Biblioteca Naţională din Viena Austria si bazandu-se pe o  logica circumstantiala, destul de probabila dar nu categorica.

biserica_bicazul_ardelean-33

Citește în continuare Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt

Share

Biserica de lemn Buna Vestire din Poiana Largului

biserica_valea_largului-002

In Poiana Largului, pe o terasă limitată de drumul naţional ce duce spre Pipirig, se află Biserica „Buna Vestire”, fost metoc pe moşia Mănăstirii Neamţ.

.    Prin tradiţie, acest monument este identificat cu vechiul schit „Poienile”, ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă, fratele lui Ieremia Movilă şi strămutat aici din valea Hangului pe la începutul secolului al XVIII-lea sau, după alte surse, la 1741.

În starea actuală a bisericii, după mai multe refaceri şi adăugiri realizate la întâmplare este greu să se stabilească elementele ce s-au păstrat de la cel mai vechi aşezământ monastic din această zonă. Constructiv – şi făcând abstracţie de modificările recente – biserica se aliniază celor ce aparţin secolului al XVIII-lea, fiind de presupus că în momentul strămutării de la Boura-Fârţâgi (unde se crede că s-a aflat schitul „Poienile”), a fost refăcută fără a se mai ţine seamă de vechea arhitectură. Făcută din bârne de brad căptuşite cu scânduri, biserica actuală are un acoperiş simplu în două ape, cu marginile larg evazate mai ales deasupra altarului unde se aseamănă cu un clopot. Probabil, cu prilejul reparaţiilor din 1892-1894, s-au adăugat pronaosul şi pridvorul, iar pe axul median acoperământului s-au plasat trei turle învelite cu tablă, în flagrantă contradicţie cu spiritul constructiv şi cu estetica întregului edificiu.Cele mai vechi obiecte de cult şi cărţi din patrimoniul acestui lăcaş, aparţin în întregime secolului al XVIII-lea: o icoană a Sfinţilor Apostoli din vechea catapeteasmă, un triod  tipărit la Iaşi în 1747 şi un Antologhion din 1752. text preluat integral de aici : http://www.neamt.ro/Info_utile/Obiective/Bis_Poiana_Largului.htm autor Buium Teodor.

Citește în continuare Biserica de lemn Buna Vestire din Poiana Largului

Share

Biserica de lemn din Ceahlău – 1730 – Neamţ

biserica_ceahlau-009

.         Biserica de lemn  din satul Ceahlău poartă hramul „Zămislirea Sfintei Ana“ (9 decembrie), si  mai este cunoscută în zonă sub denumirea de Biserica „Sf. Ana“ – Schit. Denumirea de Schit vine, probabil, de la pârâul Schit, pe malul căruia s-a înfiripat aşezarea. Iniţial şi satul a purtat numele de Schit, abia mai târziu căpătând denumirea de Ceahlău. Lăcaşul este înscris pe lista monumentelor istorice de categoria A din judeţul Neamţ, fiind datat la 1730.

.     Era pe la 1710. Vreo 15 familii de gospodari ardeleni au trecut munţii spre Moldova, de frica prigoanei de după Uniaţie, şi s-au stabilit la Ceahlău, între doi versanţi ce-i fereau de restul lumii. Acolo şi-au durat case şi-au început a lucra pământul. Şi pentru că nu s-ar fi pomenit creştin fără loc de rugăciune, ardelenii au ridicat şi un lăcaş de lemn în care să-i aducă slavă lui Dumnezeu pentru ajutorul de a-i fi ferit din calea celor ce doreau să le zdruncine credinţa în care s-au născut. „Au preferat să vândă tot acolo de unde au venit, să renunţe la tot, dar să nu-şi piardă credinţa“

fragmentele de text sunt preluate din interviul luat parintelui Mihai Damian, paroh şi protopop al Protopopiatului Ceahlău, de catre Otilia Balinisteanu pentru Ziarul Lumina .

biserica_ceahlau-5

Citește în continuare Biserica de lemn din Ceahlău – 1730 – Neamţ

Share