Arhive categorie: Manastiri,Biserici,Catedrale

Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași

Biserica de lemn din Fedeleșeni
Biserica de lemn din Fedeleșeni

.           Astazi vorbim despre o biserica dintr-un sat de răzeşi , Fedeleșeni.

.         Răzeșii din Moldova erau acea parte a populației care participa la războaie fără a fi susținuți sau instruiți pe cheltuiala publică sau a domnitorului. Motivația participării era credința, apartenența  la ortodoxie . Susținerea morală pornea din convingerea că murind în războiul împotriva „păgânilor” sufletul lor va fi mântuit. Ca o răsplată pentru solidaritatea lor în luptă, domnitorul le acorda drepturi de proprietate asupra unor terenuri sau slujbe în stat.   Răzeşia era o formă veche de posesiune a pământului, în virtutea căreia fiecare răzeş este proprietarul ereditar al pământului său. Şi în acest sens ei îşi aveau privilegiile garantate încă de vechii voievozi ai Moldovei, pe când strămoşii lor serveau în regimentele care apărau frontiera răsăriteană a ţării. Astfel, chiar şi la începutul secolului al XX-lea, răzeşii din ţinuturile Orhei, Iaşi sau Hotin păstrau încă amintirea marelui şi sfântului voievod Ştefan, denumit de ei frecvent „domnitor”, „crai”, „Vodă”, „împărat voinic”. Şi toţi ştiau acelaşi lucru: „Noi n-avem nadeluri, da pământu ni-i dat di la Ştefan Vodă. Di pi vremea ceia îi şi datina asta printre noi, să ni zicem unu la altu căpitane şi alţii să ni zică tot aşa, că-i ocaz straşnic pentru asta.

.      Pe măsură ce a crescut tributul ţării către turcii otomani, deci şi apăsarea fiscală (dările) asupra ţărănimii, soarta lor s-a înrăutăţit şi mai mult; în secolele XVI şi XVII mulţi dintre ei s-au văzut siliţi să-şi vândă moşia unui boier, ajungând astfel în aceeaşi stare cu ţăranul şerb.

.   Aceasta ultima situatie se regaseste si in cazul satului Fedeleșeni ,care in anul 1491  se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul, razes a lui Stefan cel Mare, apoi este vandut catre boierii Moldovei . Se stie ca in 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat , din familia  boiereasca din care se trage poetul Ion Pilat  închină schitul care avea locas de inchinare aceasta biserica ,ca metoh al Episcopiei de Roman. Este foarte probabil ca biserica sa fie mai veche decit anul  trecut  ca an de ctitorie pe lista monumeltelor istorice .

biserica_fedeleseni-5

Citește în continuare Biserica de lemn din Fedeleșeni – 1747 – Iași

Share

Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt

biserica_sarata-dobreni-31

.      Biserica de la Sarata  Dobreni , fosta Sarata – Pangarati , a fost ridicata  la 1752 de ctitori necunoscuti,probabil locuitorii locului ,  pe locul unei vechi păduri de stejar,  si este  una  dintre cele mai frumoase si bine conservate biserici de lemn din  judeţul Neamţ. Iniţial biserica a purtat hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, apoi a primit si hramul „Sfântului Dumitru“.

.      Biserica este o mica bijuterie arhitecturala la care se remarca simplitatea îmbinarii bârnelor de stejar cu arabescul în lemn. Boltile naosului si pronaosului sînt sprijinite pe nervuri de lemn bogat împodobite. În exterior biserica este înconjurata cu un brâu dantelat din lemn, sculptat cu migala. Icoanele care poarta amprenta secolului al XVIII-lea au o pronuntata viziune populara asupra scenelor biblice. (Prezentare: Adrian Alui Gheorghe pe http://www.neamt.djc.ro )

Citește în continuare Biserica de lemn din Sărata 1752 – Neamt

Share

Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt

biserica_bicazul_ardelean-29

 .       Biserica „Sfîntul Mare Mucenic Dumitru” se afla prinsa intre Muntele Mărului, Dealul Dosul Iancului, masivul Ceahlău si munţii Giurgeului  in satul Telec din comuna Bicazul Ardelean. Denumirea comunei vine de la faptul ca asezarea a apartinut de Transilvania pina la mijlocul secolului XX . Primii locuitori ai acestor meleaguri au fost boierii şi iobagii fugiţi din Moldova  şi Transilvania, care s-au haiducit.

.       Arhivele statului din Sibiu fac referire la o asezare romaneasca in zona in secolul XVII . De asemenea istoricul maghiar losif Benko în lucrarea sa „Milcovia”, arată că există o comunitate compactă încă dinainte de secolul XVII.În Sematismul de la Blaj, editat cu prilejul jubiliar a bicentenarului evenimentelor ,de la 1700, prin care se arată că la „unirea bisericească” de atunci aici exista o parohie cu numeroşi enoriaşi ortodocşi.

.     Conform sitelui CIMEC biserica a fost construita in 1829 , datarea fiind argumentata de prezenta unui triptic in care apare aceasta data .   Pe de alta parte , invăţătorul Augustin Barna (1929-1989) cercetând din punct de vedere istoric şi folcloric zona Bicazu Ardelean a stabilit ca dată a construirii bisericii  anul 1692, pornind de la un act existent la Biblioteca Naţională din Viena Austria si bazandu-se pe o  logica circumstantiala, destul de probabila dar nu categorica.

biserica_bicazul_ardelean-33

Citește în continuare Biserica de lemn din Bicazul Ardelean 1692 – Neamt

Share

Biserica de lemn din Ceahlău – 1730 – Neamţ

biserica_ceahlau-009

.         Biserica de lemn  din satul Ceahlău poartă hramul „Zămislirea Sfintei Ana“ (9 decembrie), si  mai este cunoscută în zonă sub denumirea de Biserica „Sf. Ana“ – Schit. Denumirea de Schit vine, probabil, de la pârâul Schit, pe malul căruia s-a înfiripat aşezarea. Iniţial şi satul a purtat numele de Schit, abia mai târziu căpătând denumirea de Ceahlău. Lăcaşul este înscris pe lista monumentelor istorice de categoria A din judeţul Neamţ, fiind datat la 1730.

.     Era pe la 1710. Vreo 15 familii de gospodari ardeleni au trecut munţii spre Moldova, de frica prigoanei de după Uniaţie, şi s-au stabilit la Ceahlău, între doi versanţi ce-i fereau de restul lumii. Acolo şi-au durat case şi-au început a lucra pământul. Şi pentru că nu s-ar fi pomenit creştin fără loc de rugăciune, ardelenii au ridicat şi un lăcaş de lemn în care să-i aducă slavă lui Dumnezeu pentru ajutorul de a-i fi ferit din calea celor ce doreau să le zdruncine credinţa în care s-au născut. „Au preferat să vândă tot acolo de unde au venit, să renunţe la tot, dar să nu-şi piardă credinţa“

fragmentele de text sunt preluate din interviul luat parintelui Mihai Damian, paroh şi protopop al Protopopiatului Ceahlău, de catre Otilia Balinisteanu pentru Ziarul Lumina .

biserica_ceahlau-5

Citește în continuare Biserica de lemn din Ceahlău – 1730 – Neamţ

Share

Biserica de lemn din Grințieș -1793- Neamt

biserica_grinties-1

.       Biserica din Grintiesu Mare a fost construită în 1793 și are hramul Duminica Tuturor Sfinților.

.       ” Acesta a fost cel mai important loc de închinăciune din comunitatea noastră pînă la ridicarea bisericii din satul Poiana, la 1864. Biserica datează din anii 1792 – 1793. Despre vechimea bisericii, pe care cu vrednicie si smerenie încerc s-o slujesc, ne vorbeste pomelnicul ctitoricesc păstrat si astăzi în altar, ca obiect de mare valoare documentară, scris cu litere chirilice de către pictorul bisericii Teodosie Zugravul. Pomelnicul este datat 1794, la finalizarea lucrărilor de constructie, apare sub forma unui triptic scris si pictat pe lemn de paltin si enumeră pe toti cei care au contribuit la ridicarea acestei biserici. Citirea lui ne prezintă faptul că satul Grintiesu Mare si această biserică s-au ridicat de către românii ardeleni, numiti îndeobste „ungureni“, ce au fugit din calea opresiunii, a catolicizării si deznationalizării initiate de împărăteasa Maria Tereza. Conform înscrisului, primul preot al bisericii a fost Grigorie, sosit împreună cu 17 familii din Ardeal si care la început a sustinut serviciul religios într-una dintre case. Despre preotul Grigorie se consemnează în acelasi pomelnic că pentru ridicarea bisericii sfintia-sa «au dat osteneală mai multă decît toti». Deci, asa cum spuneam, dacă la sosirea pe aceste meleaguri refugiatilor ungureni li se oficiau slujbele religioase într-o casă de crestin, mai apoi, cînd comunitatea a crescut si obstea s-a mărit, ortodocsii au purces la ridicarea unui lăcas de cult, imigrantii ardeleni alăturîndu-se autohtonilor în această necesară înfăptuire. Revenind la pomelnicul ctitoricesc, mai doresc să adaug că se mai află un nume, acela al preotului Iacov, despre care credem că or va fi fost împreunăslujitor cu preotul Grigorie, or o fi fost păstor de suflete în altă parte si s-a alăturat în refugiu oamenilor ce au ajuns pe valea Grintiesului“, ne-a povestit părintele Pintilie” (interviu luat integral din articolul ingrijit de Ion Asavei si  Daniel Dieaconu pentru ziarul Monitorul de Neamt )

biserica_grinties-3

Citește în continuare Biserica de lemn din Grințieș -1793- Neamt

Share

Biserica de lemn din Soloneț -1764 , Suceava

biserica Solonet - Blogprinvizor
Biserica de lemn din Soloneț

.     Satul Soloneț isi trage numele de la paraul ce-l strabatea in vechime .Vatra satului din secolul XIV era pe partea dreapta a Solonetului , apoi a fost stramutata pe malul paraului Casvana.

.      La  intrarea  în biserică se află o pisanie cu caractere slavone cu următorul text: „Să să știe de când le-au zidit biserica aceasta pre nume(le) sfântului ierarho N(i)colae din poro(n)ca Prea sfinți(ei( sale părintelui Dositei, episcop de Rădăuți, în anul 1781, noiembrie 7”.Conform Cronicii parohiei și a lucrării „Monografia comunei Soloneț” (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din Soloneț ar fi fost construită de familia  Diamand și Ecaterina Grebencea, ajutați și de locuitorii satului. ( anul 1781 apare si pe site-ul Cimec )

.      Desi datarea bisericii pare precisa , sunt izvoare istorice care mentioneaza ca biserica ar fi mai veche . Un hrisov mentioneaza ca in 1776 , cand boierul Matei Bantos avea satul in stapinire ,  exista in Solonet o biserica cu hramul Sfantului Nicolae , veche de 13 ani.

.      Despre vechimea si antedatarea  bisericii atestă și o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776: „Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae …”.

Citește în continuare Biserica de lemn din Soloneț -1764 , Suceava

Share