Arhive categorie: Manastiri,Biserici,Catedrale

Biserica de lemn din Slătioara 1797 , Suceava

biserica slatioara

.         Pentru aşezările de pe valea Râşcăi, un rol esenţial în existenţa acestor comunităţi îl joacă biserica, mai precis Mănăstirea Râşca.Un an important pentru lucuitorii  pe valea Râşcăi îl constituie anul 1797. Iată ce scrie arhiereul Narcis Creţulescu cu privire la acel an:

.         ”Atunci , igumenul Chiril Rîşcanul, după pilda stareţului Paisie Velicicovschi, de la Mănăstirea Neamţu, care strămu-tase satul de pe vatra Mănăstirii Neamţu la Grumăzeşti şi Timişeşti şi satul Fagi, din gura Mănăstirii Secu, pe motiv că satele strică moralul vieţii ascetice, pentru acest motiv şi Chiril, prin o judecată a Divanului ţării, în timp de trei ani, la 1797, a izbutit, cu chiu cu vai, a strămuta satul Rîşca, dimprejurul mănăstirii, mai departe. Strămutarea  s-au făcut prin judecata cu porunca domnească a lui Constantin Ipsilanti-Vodă, în a doua domnie, cu îndatorire ca mănăstirea să despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă şi de stră-mutare, să le dea în schimb alt pământ, pe moşia mănăstirii, de strămutat şi de hrană. Sătenii s-au strămutat mai în jos de mănăstire, departe ca de un kilometru şi mai mult.(..)”  O alta parte au plecat in locul numit Slatioara.

.        Datorită acestei strămutări , săteni din Râşca au ajuns până la Slătioara, aici stareţul Chiril construindu-le o biserică, în acelaşi an 1797 cu cea de peste raul  Râşca, purtând acelaşi hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Alături de aceşti săteni strămutaţi de pe lângă Mănăstirea Râşca, au ajuns la Slătioara şi ardeleni refugiaţi din calea persecuţiilor religioase din Ardeal.  Numele de Slătioara provine de la izvorul de apă minerală sărată pe care localnicii îl foloseau pentru mâncare şi pentru vindecarea diverselor boli. (sursa pentru text Crai nou )

.          Biserica , desi veche si cu istoric , nu a fost inclusa pe lista monumentelor istorice din județul Suceava . Ea a fost refacuta complet , identica cu originalul , de unul din preotii ce au slujit aici , impreuna cu enoriasii.

Citește în continuare Biserica de lemn din Slătioara 1797 , Suceava

Share

Biserica de lemn din Homojdia – 1782 – județul Timiș

Prima atestare documentară a Homojdiei datează din 1514  când era proprietatea lui George Brandenburg şi avea 21 de iobagi. La recensământul austriecilor din 1717 avea doar 6 case, iar pe harta din 1723 face parte din plasa Făget. Locuitorii au fost din totdeauna români. Ei şi-au construit prima biserică la 1782 . În perioada interbelică făcea parte din plasa Marginea, judeţul Severin. Era o localitate săracă, principala ocupaţie a localnicilor fiind prelucrarea lemnului.La recensământul din 2002, satul Homojdia avea 173 locuitori, toţi români.

Citește în continuare Biserica de lemn din Homojdia – 1782 – județul Timiș

Share

Biserica de lemn din Margina 1737 – Timis

Biserica Margina
Biserica de lemn din Margina

.            Atestata documentar din 1365, asezarea  Margina , la 1437 regele Albert al Ungariei o zălogeşte huniadeştilor, împreună cu districtul omonim, drept recompensă pentru eforturile militare şi financiare făcute de aceştia pentru apărarea cetăţilor de la vadurile Dunării. Studii asupra istoricului aşezării sugerează că aici a fost locul de baştină al Elisabetei, mama lui lancu de Hunedoara. Surse documentare vorbesc şi despre existenţa unei vechi mănăstiri în apropiere, dispărută în timpul atacurilor turceşti. Conscripţia din 1717 o aminteşte cu 80 de case în districtul Făgetului, fiind, deci, una din cele mai bine populate aşezări din împrejurimi.
Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în 1737, în conformitate cu inscripţia incizată în prestolul de gresie al altarului. Ea se găseşte azi în mijlocul cimitirului de la extremitatea nordică a satului  si serveste  ca biserică parohială a satului Zorani , dar conform tradiţiei locale, iniţial ar fi fost construită în locul numit „Ocolitura lui Ilişoni”. Referinta ptr text Wikipedia

Citește în continuare Biserica de lemn din Margina 1737 – Timis

Share

Biserica de lemn din Poieni – 1759 , Timiș

biserica_poieni-001

.        Satul Poieni este situat la 30 de km de Făget ,  pe cursul râului Bega  și aparține de comuna Pietroasa, în vecinătatea județului Hunedoara. Locuitorii satului au fost dintotdeauna români ortodocşi. Se spune că locul iniţial unde s-a aflat satul se numeşte Trifeşti, de unde oamenii s-au mutat cu timpul în actuala locaţie, cu acces mai uşor la căile de comunicaţie şi cu poieni multe. Biserica de lemn a fost construită în 1790 ( conform CIMEC , 1759 conform altor surse ).Constructia este realizata din barne groase de gorun cioplite din barda; la imbinari sunt folosite cuie de lemn, adevarate cepuri.Biserica de lemn a fost adusa din Valea Bisericii, unul din catunele asezarii prin anul 1800, pe vremea stapanirii austriece. Initial a hramul Cuvioasa Paraschiva , apoi a primit hramul Adormirea Maicii Domnului .  Pe un chivot vechi apare scris cu vopsea anul terminarii picturii 1812 , pictura a fost lucrată pe pânză, în ulei și apoi lipită pe pereți și boltă, fiind executată de pictorul Petre Nicolici , cel dintai pictor ortodox care a redat intr-o biserica sateasca, scena ‘Faptele indurarii trupesti’.

Citește în continuare Biserica de lemn din Poieni – 1759 , Timiș

Share

Biserica de lemn din Groși 1741 , Timiș

Biserica de lemn din Groși
Biserica de lemn din Groși

.     Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” si a fost ridicata in  anul 1741 de catre jupan Petcu Neculai  dupa cum scrie in inscriptia de pe stalpii din tinda. Biserica  a fost adusa in anul 18260din  localitatea vecina , Capalnas (jud. Arad) .Grosi , este un sat mic din comuna Margina , judetul Timis ,așezat între dealuri și păduri seculare si este amintit pentru prima dată la 1508  ca proprietate a lui Abrahamfy. Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la  1593  se aminteşte satul valah Gros. Locuitorii se ocupau cu mineritul, în special cu spălatul aurului. La conscripţia din 1717  localitatea este numită Grosch  si avea doar 20 de case.

Pictura este probabil  realizata de Ștefan Tenețchi. unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea sau poate de un ucenic de al sau.

Citește în continuare Biserica de lemn din Groși 1741 , Timiș

Share

Biserica de lemn din Crivina de Sus 1676 – jud. Timis

biserica_crivina_de_sus4_resize

.            Biserica din Crivina de Sus are hramul Cuvioasa Paraschiva si  este singura biserica de lemn din zona Fagetului datată prin inscripţie în secolul al XVII-lea.Biserica din Crivina de Sus are câteva caracteristici ce o apropie de cele din judeţul Hunedoara, cu care satul se învecinează .Tradiţia locală şi documentele recente arată că ea chiar a fost adusă de la Ilia, de pe Mureş, donată fiind de o văduvă bogată unei comunităţi rurale mărunte ce, potrivit conscripţiei din 1717, abia număra 10 case.Crivina de Sus are astazi 49 de numere și aproximativ 200 de locuitori ,ortodocșii fiind minoritari, predominând penticostalii.Eforturile tânărului preot paroh de a salva această biserică se lovesc constant de lipsa de implicare a autorităților, care s-au multumit sa  treaca biserica  intr-un circuit de vizitare a zonei Fagetului si atat.

“S.O.S ! biserica din Crivina de Sus  ! ”

.           „Motivul pentru care arhitectura acestei biserici nu prezintă influenţe (unii le-ar numi „contaminări”) ale barocului este vechimea edificiului: inscripţia cu caractere chirilice incizată deasupra intrării ne informează cu exactitate că: „Făcută-i această biserică în anul Domnului 1676 luna februarie 8 zile.”. Austriecii, pe post de vectori ai barocului, urmau să cucerească Banatul de la turci abia la 1716-1718; chiar admiţând că la acel moment biserica se afla încă la Ilia, în Transilvania învecinată, cronologia atestă totuşi că a fost edificată prea devreme pentru a intra sub influenţa barocului: Habsburgii au cucerit Transilvania la 1685 şi au obţinut-o definitiv abia prin tratatul de pace de la 1699. Foarte probabil ca biserica din Crivina de Sus să fie cea mai veche biserică de lemn din Banat. .. Este greu de înţeles de ce nu se face nimic la nivelul Mitropoliei Banatului sau chiar al Patriarhiei, în condiţiile în care statisticile relevă faptul că, în România ultimilor 15 ani, la fiecare două zile s-a inaugurat o biserică nouă” preluare text de aici   : sursa  Citește în continuare Biserica de lemn din Crivina de Sus 1676 – jud. Timis

Share

Biserica de lemn din Povergina (Povârgina) – 1782 – judetul Timis

biserica_povergina_3_resize1

.     Satul Povergina este situat la 10 km nord-vest de Făget, în mijlocul unor dealuri acoperite de codri seculari. Localnicii folosesc numele „Povârgina”.Legenda spune ca biserica a fost ctitorita de un satean pe nume Ion Constantin Medescu, care intr-o duminica a gasit in drum spre casa o comoara fabuloasa ,drept multumire pentru norocul care a dat peste el, a ctitorit o biserica in anul 1782 ,pina la acea data nefiind biserica in micul sat  Biserica poarta hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” si  a fost pictata in interior  de Gheorghe Diaconovici in anul 1785, acelasi care a pictat si biserica din Batesti.Lacasul de cult pastraza usile si ferestrele vechi, iar invelitoarea acoperisului este din sindrila, precum turnul de pe pronaos si micul bulb de inspiratie baroca de deasupra. Interiorul adaposteste stranele si scaunele originale, cioplite din barda.

Citește în continuare Biserica de lemn din Povergina (Povârgina) – 1782 – judetul Timis

Share