.                Biserica din Șerbănești are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril  si a fost construită în anul 1778 de către boierul Ioniță Stârcea, în cimitirul din localitate.Conform CIMEC  ar fi fost construită în anul 1785.Turnul clopotniţă este legat de biserică printr-un culoar acoperit din lemn.  Biserica  a suferit lucrări de reparații în anii 1855 și 1890, cind a fost acoperita cu tabla.

localizare :

referinte :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_%C8%98erb%C4%83ne%C8%99ti

.        Situata linga  apa Mitoc , nu de departe de Manastirea Mitocul Dragomirnei , localitatea Mitocasi  a apartinut multa vreme Manastirii Burdujeni . Biserica are hramul “Cuvioasei Paraschiva” si a fost construita cel mai tarziu in anul 1794 .

.        În Sinodicul parohiei datând din anul 1874  se menționează: “Construirea bisericii a fost începută în anul 1792 și a fost terminată în anul 1794. Vasile Calmuțchi (administratorul manastirii Burdujeni n.a. ) au făcut biserica și au înzestrat-o cu toate cele necesare.  Pe unul dintre clopotele bisericii se află inscripția cu litere latine “Anno Domini 1792″. Catapeteasma bisericii datează din 1796. Totuși, autorii lucrării “Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” presupun că datarea construcției din Sinodicul parohiei este aproximativă, bazată pe tradiția orală, iar biserica ar fi construită de fapt înainte de anul 1790 si  precizează că în biserică s-au găsit numeroase  alte obiecte cu datări mai vechi ^.

referinte pentru text :

Gheorghe  Bratiloveanu, Mihai Spânu – “Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Mitoca%C8%99i

.            A treia biserica de lemn de pe valea Bistritei se afla in satul  Galu ,comuna Poiana Teiului , in cimitirul satului . Biserica are hramul “Sfantul Gheorghe” si conform unei insemnari de deasupra pridvorului este construita in 1818. Dar o notă de pe o Evanghelie tipărită la Bucureşti menţionează că aceasta “… a fost dăruită… la biserica din satul Galu… anul 1780, noiembrie 8“. Ar rezulta deci că biserica  este mai veche decit se crede si in 1818 a avut loc doar o reparatie sau  ca actuala biserica s-a construit pe locul unui lăcaş mai vechi de anul 1780(si care probabil , avea hramul Sfintilor Arhangheli ). Biserica este realizată în  stil moldovenesc,  cu  influenţe ardeleneşti (dar mai putin pregnante decit la Farcasa) , lucru pe deplin explicabil dacă avem în vedere transferul masiv de populaţie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din Transilvania spre Valea Bistriţei .

localizare :

referinte :

http://www.neamt.ro/Info_utile/Obiective/Bis_Galu.htm

.        Numele de Fãrcasa vine de la pârâul de-a lungul cãruia, în vechime, se întindea localitatea . Satul  Farcasa , sat manastiresc multa vreme , apare cu aceasta denumire prima oara intr-o danie din secolul XV catre Manastirea Neamt,dar documentul este considerat fals . Legenda locala spune că numele de Fărcașa vine de la ungurescul “forcoș” care înseamnă lup ,pe valea pârâului ce se varsă în Bistrița  fiind pe timpuri mulți lupi.

.         Biserica are hramul  Sfintei Paraschiva si a fost construita in 1774 de ardelenii refugiati in Moldova . Este a doua biserica intalnita in drumul meu pe Valea Bistritei si prezinta asemanari cu vecinele din Brosteni si Galu.Daca este sa ma iau dupa decoratiuni , in care biserica este bogata , si dupa pridvorul de intrare , as putea zice ca la ea au lucrat si mesterii care au impodobit  biserica din Brosteni. Sub acoperiş, un brâu alcătuit din două scânduri suprapuse înconjură monumentul şi pe această “cornişă” atât de original executată, meşterii constructori de pe Valea Bistriţei au aşternut câte două şiruri de rozete şi arce concentrice, folosind tehnica puncţiei cu vopsea şi pirogravura. Bârnele de susţinere a acoperişului, prelungite în consolă, au fost împodobite cu terminaţii rostrate şi rozete incizate. Daca in Brosteni clopotnita nu depaseste coama bisericii , la Farcasa ea se inalta spre cer , aducind aminte de bisericile ardelenesti. Un fapt  deosebit este si plasarea bisericii , nu central sau intr-un cimitir , ci intr-un loc izolat,loc unde s-au asezat initial ardelenii.Biserica a suferit modificari in secolul al XIX si a fost restaurata in 1951.

.       In interior reţin atenţia mai multe icoane pe sticlă, de provenienţă ardelenească, de la începutul veacului trecut, un  castron  din coajă de mesteacăn şi o Psaltire în paginile căreia se păstrează şi o însemnare a lui David Creangă, bunicul marelui povestitor humuleştean Ion Creanga. Alături de acestea,  trebuie  amintită o icoană din secolul  al XVIII-lea, lucrată în stil popular pe lemn cu glet de ipsos neuniform. Lucrarea este interesantă atât prin naivitatea execuţiei (care trădează prezenţa unui autor local “şcolit” doar prin talent şi exerciţiu), cât  prin modul original în care este  redata  scena Învierii lui Isus : Mântuitorul se ridică dintr-o raclă ţinută de doi oşteni care au mundire ruseşti, căciuli de arnăuţi şi iatagane turceşti la şold.

localizare

referinte pentru text :

http://www.neamt.ro/Info_utile/Obiective/Bis_Farcasa.htm

„”...satul Broşteni fiind  împrăştiat,  mai ca toate satele de munte,  nu se  rusina lupul şi ursul a se  arăta ziua-miaza mare prin el.  O casă ici sub tiharaia asta, alta dincolo de Bistriţă sub altă tihăraie;  mă rog, unde i-a venit  omului îndemână să  şi-o facă“          scria    Ion Creanga  aducindusi aminte de perioada cind urma scoala catihetica din Brosteni.  Scoala a fost infiintata in 1840 de boierul Alecu Bals si  avea drept dascal pe Nicolae Nanu ,lectiile aveau loc in interiorul acestei  biserici, devenita intre timp un mic muzeu.

.        In anul 1760 locuitorii satului Brosteni au ridicat o biserica din lem de brad ,cu hramul sfantului Nicolae , ajutati fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni si Neagra.Aceasta bisericuta are in loc de temelie barne groase de frasin si tisa.Mesteri au fost fratii  Petru si loniţă Erei care  au fost adusi din Bucovina si au lucrat sub indrumarea unui calugar numit Daniil de la Voronet. La biserica,o buna parte din lucrari s-au facut cu cheltuiala haiducului Moglan (traditie locala ),care a dat si haiduci ca mana de lucru la ridicarea acestui lacas.Lucrul s-a facut tot din barda si cutitoaie,fara joagar si fierastrau de mana.Cu toate acestea s-au facut inflorituri frumoase,lucru s-a facut cu multa migala si rabdare,cu cutitul de catre priceputi mesteri lemnari.Icoanele au fost facute pe lemn de molid si au fost pictate de calugarul Daniil impreuna cu fratele sau pe care-l avea ca ucenic.Calugarul Daniil de la Voronet a daruit si locul pentru biserica,pentru livada si cimitir.El a mai contribuit si cu o parte din cheltuieli pentru odoare si carti bisericesti.O parte mai mica din sumele trebuincioase au fost obtinute de la enoriasii care,pe atunci erau cam putini in Brosteni.Lucrarea acestei biserici s-a facut in perioada anilor 1760-1765.

.     “. . . Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani şi s-au dat la biserica din Broşteni, unde se prăznuiesşte hramul sfântului ierarhul Necolai, unde si preot dintăieş-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când     s-au făcut biserica din Broşteni la acest văleat 7286 (1778)”.Această biserică de lemn a fost construită prin cheltuiala monahului Daniil   şi lucrată de Petru Erei şsi fratele său loniţă, în anul 1779.  Atestarea se documentează printr-o insemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos, a filelor Cazaniei (Bucureşti, 1786):

“Să se ştie că această sfântă sşi dumnezeiască biserică, am făcut eu erei Petru cu fratele meu loniţă”

o pisanie pe unul din stalpii de la intrare.

.          “Numai decât popă, zise tata. Auzi, măi! Nu-l vezi că-i o tigoare de băiat, cobăit și leneș, de n-are pereche? Dimineața, până-l scoli, îți stupești sufletul. Cum îl scoli, cere demâncare. Cât îi mic, prinde muște cu ceaslovul și toată ziulica bate prundurile după scăldat, în loc să pască cei cârlani și să-mi dea ajutor la trebi, după cât îl ajută puterea. Iarna, pe gheață și la săniuș. Tu, cu școala ta, l-ai deprins cu nărav. Când s-a face mai mărișor, are să înceapă a-i mirosi a catrință, și cu astă rânduială n-am să am folos de el niciodată.”   Amintiri din copilarie -  Ion Creanga

referinte :

http://brosteni.blogspot.com/2010/03/din-istoria-brostenilor.html

http://www.wix.com/directiaculturasv/brosteni#!__istoric

.               “Pe aici prin Vamã au trecut atâtea osti ce au cãzut din Moldova asupra Ardealului si odatã, la 1717, Vama a vãzut tãbãrând Tãtãrimea sãlbaticã si pe Domnul tãrii, Mihai Racovitã, care era silit sã o întovãrãseascã. Întorcându-se biruitor în aceste pãrti, Mihai Vodã a ridicat pe dealul din dreapta, la iesirea din Vama, un stâlp de piatrã poroasã,cu inscriptie netrainicã…”……..  “Stâlpul lui Vodã rãmase ca un semn al neasteptatei manifestãri rãzboinice fãcute de un voievod moldovean într-o epocã de slãbiciune si înjosire, pe drumul lui Petru Rares, cel puternic si mândru, acolo, în pãrtile ardelenesti ” Nicolae Iorga (“Neamul românesc din Bucovina”, Bucuresti, 1905)

.             “Din mila lui Dumnezeu, Io Mihai Racoviță Voevod, Domn și oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților și de acolo (de la Rodna n.a.), împreună cu Măria sa Sultanul și cu mulțime de tătari, prădând și arzând până la cetatea Bistriței… Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la ungurime de afară și s-au întors prin Maramureș, au prădat tot Maramureșul, care pradă s-a pomeni la unguri …” ( inscriere de pe monument , in limba romaneasca veche cu litere chirilice)

.            Eroic ? nu-i asa ?  asa pare , dar sa-l iertam pe domnul Iorga pentru prea multa ingaduinta cu romanii pe care i-a iubit  prea mult si sa-l intelegem pe Racovita ca vorbeste asa glorios despre sine insusi ( dar pastram niste  dubii  despre faptul ca sultanul era linga el, macar cu gandul ).

.          Mihai Racoviță , intemeitor al unui Looney Tunes moldovenesc  , era de profesie domnitor ,  a avut 3 domnii  in Moldova si 2 in Muntenia. Desi era moldovean ,boier din sânge Cantacuzinesc si ginere al lui Constantin Cantemir , a fost mai fanariot decit fanariotii, devenind unul din nasii mari ai  epocii “de slãbiciune si înjosire” , cum astfel o numea si  Nicolae Iorga. În 1716 datorită războiului austro-turc (1716 – 1718), a fost numit din nou ca domnitor in Moldova , deoarece turcii erau convinși că el era dușmanul nemților .

.          Austriecii și soldatii unguri  au pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului.  În ziua de 10 ianuarie 1717,  căpitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, zis si Frință , conducător al trupelor austriece a intrat în Iași, venit dinspre Pascani , cu un mic popas la Cotnari.   Trupele lui Ferentz intrate în Iași numărau în jurul a 100 de soldați austrieci și erau însoțite și de moldoveni care se aliaseră trupelor austriece , cam citeva sute .    Tinind cont ca austriecii aveau pusti si el nu , Racovita , care avea linga el numai niste moldoveni  credinciosi  , si erau cam putini , fiind la a 3-a domnie, se retrage glorios la manastirea Cetatuia .  Cu câteva zile mai devreme, vreo 2.000 de călăreți tătari au trecut Prutul și s-au stabilit pe valea Manastirii Aroneanu.

iata cum descrie simpaticul domnitor evenimentele intr-un document oficial :

“Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București… și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu război, apărându-ne, am mers la mănăstire la Cetățuia. Și în mănăstire, înconjurându-ne, ne-au bătut. Și tâmplându-se și o seamă de tătari la Sfanta Manastire Aron Voda, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire și dând război nemților… i-am înfrânt și o samă dintre ei însăși au căzut la robie, iar o samă au pierit la război. Peste trupurile acelor pieriți s-au făcut movilă… în care movilă este Frință căpitanul cu alte trupuri.”

“Și tâmplându-se și o seamă de tătari la Sfanta Manastire Aron Voda,”  ..  aici Voda  ascunde un pic  adevarul , tatarii fiind trimisi din timp in zona de catre sultan, ca sa fie de ajutor contra austrieciilor, ajutor refuzat initial de Voda pe motiv ca tatarii prada tara si el nu mai are de unde lua birurile .

Dupa ce tatarii ii infrang pe austrieci la Iasi  ,Voda insoteste tatarii in Transilvania  , unde trebuia să sprijine,din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rakoczy, dar rezistența nemților de la Bistrița l-a determinat să se retragă. După ce i-a lăsat pe tătari să prade moșiile boierilor pentru că nu-i putea plăti, a apărut și oastea ungurească a generalului Eszterhazy, care a jefuit țara și s-a dedat la cele mai neomenoase fapte. Mihai Racoviță nu a avut curajul să-i înfrunte,.Insă a avut destulă grijă să mărească apoi  birurile..

Stalpul lui Voda din Vama este un monument istoric autentic .

referinte pentru text

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Racovi%C8%9B%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_lui_Ferentz

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=24534&format=html

http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2lpul_lui_Vod%C4%83