Arhive etichetă: putna

Manastirea Putna – Sfintirea picturii interioare 15.08.2010

Cind Stefan Cel Mare a ridicat  biserica manastirii Putna , ea avea pictura interiora si exterioara , mare parte imbracata in foita de aur. Simbol a credintei romanesti , Putna a rezistat ca asezamant monahal si centru spiritual al Bucovinei, dar biserica a fost daramata si recladita in mai multe randuri . Din 1662 biserica nu mai avea pictura , nici interioara nici exterioara . Dupa mai mult de 300 de ani , Putna a capatat din nou pictura interiora prin mina fratilor Mihail si Gavril Morosan .Pictarea a durat 9 ani . De ziua Adormirii Maicii Domnului , pictura a fost sfintita de un sobor de preoti condusi de patriarhul Daniel , tot cu aceasta ocazie s-a stabilit si un al doilea hram al manastirii de ziua Sfantului Stefan Cel Mare  , 2 iulie.

Citește în continuare Manastirea Putna – Sfintirea picturii interioare 15.08.2010

Share

Manastirea Sihastria Putnei

sihastria-putnei

Sihastria Putnei biserica veche  olympus e520 14-54 mk 1

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Urmaşii lui la cârma aşezământului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753).

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784) sihaştri de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie, ultimul egumen, rămâne aici până.

La 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Acum s-au descoperit printre dărâmături şi osemintele galbene şi frumos mirositoare ale celor trei stareţi cuvioşi: Sila, Natan si Paisie.

text preluat de pe http://www.sihastriaputnei.ro/

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

sihastria Putnei canon 40d + tamron 17-50 2.8

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

biserica noua olympus e520

sihastri_punei_2

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

sihastria Putnei – biserica noua

 

 

Share

manastirea Putna – Suceava

putna

Manastirea Putna , pe inserat , se bate pentru masa… martie 2008  olympus E510

manastirea Putna

Zidirea a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia în vara anului 1466 (la 4 iulie după prima versiune a Letopiseţului de la Putna, 10 iulie după a doua versiune şi după Cronica moldo-polonă). Lucrările de construcţie au durat patru ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meşterii zidari, pietrari, zugravi şi argintari veniţi din Transilvania.

manastirea putna

manastirea Putna , decembrie 2006

Olympus c5060wz

Sfinţirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinţi, slujba fiind săvârşită de un sobor de 64 de arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor, după cum relatează Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Grigore Ureche. Strădania domnitorului ctitor de a crea Putnei o puternică bază materială reiese din cuprinsul multor documente păstrate. Prin hrisovul datat 17 noiembrie 1502 Ştefan cel Mare hotăra ca preoţii din satele Mănăstirii Putna să plătească acesteia dările ce reveneau chiriarhului şi să fie judecaţi de egumen, nu de slujbaşii Mitropoliei. Din lungul şir al actelor de danie, menţionăm ultimul act emis în timpul vieţii, la 2 februarie 1503, prin care i se întăreau mănăstirii toate daniile şi privilegiile obţinute până atunci (27 de sate, vii, sare de la ocnă, pietre de ceară, venitul unor vămi, mori, prisăci). Alte danii au făcut şi unii din boierii lui Ştefan. Privilegiile mănăstirii au fost întărite şi printr-un hrisov emis de Ştefăniţă vodă, nepotul lui Ştefan cel Mare (1517-1527), la 21 august 1520. Urmaşii au continuat să înzestreze mănăstirea astfel încât puterea ei economică a crescut necontenit. Încă din timpul lui Ştefan cel Mare, cu îndrumarea primilor ei egumeni, arimandriţii Ioasaf, Paisie (zis cel Scurt) şi Spiridon, Mănăstirea Putna a devenit cel mai însemnat centru cultural şi artistic al ţării. Importanţa ei creşte şi prin faptul că este gropniţa lui Ştefan cel Mare, a familiei şi a urmaşilor săi până la Petru Rareş. Aici au fost înmormântaţi: Maria de Mangop, a doua soţie a domnitorului († 19 decembrie 1477), fiii săi Bogdan († 27 iulie 1479) şi Petru († 21 noiembrie 1480), domnitorul ctitor († 2 iulie 1504), doamna Maria Voichiţa († 1511), Bogdan cel Orb († 20 aprilie 1517), Maria – una din fiicele domnitorului († 18 martie 1518), Ştefăniţă vodă († 14 ianuarie 1527) şi doamna Maria, prima soţie a lui Petru Rareş († 28 iunie 1529). În pridvorul bisericii se află mormântul mitropolitului Teoctist († 18 noiembrie 1477). Toate mormintele au lespezi funerare frumos lucrate, cu inscripţii în limba slavonă.

text preluat : http://www.manastiri-bucovina.go.ro

Share