Curtea Domneasca Harlau- biserica Sfantu Gheorghe
Harlaul si cetatea domneasca a Harlaului au fost atestate documentar prima oara in anul 1384 , ca si loc de vietuire a Musatei ,mama lui Petru I Musat .Harlaul a cunoscut o importanta dezvoltare in vremea lui Stefan Cel Mare, care considera Harlaul ca un punct strategic .În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curţi domneşti, si apoi in 1492 a ridicat biserica Sfantu Gheorghe.
La curtea domneasca din Hîrlau au vietuit domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu (care a mutat curtea domneasca la Iasi ), Radu Mihnea( care readuce curtea la Harlau in 1624 si ii aduce imbunatatiri ). Dupa moartea lui Radu Mihnea rolul curtii domnesti de la Harlau dispare de pe harta politica , se stie ca s-a pastrat pina in anii 1800 cind a fost distrusa , piatra fiind folosita la ridicarea de case si construirea de drumuri .
Biserica Peri – Sapanta si o poveste romaneasca
Pe malul drept al Tisei , in localitatea Peri ,pe pamantul Dragoiestilor , la inceputul secolului XIV sau dupa unii chiar in secolul XIII , se infiinteaza o sihastrie, intretinuta de strabunii lui Dragos, protector fiind Arhanghelul Mihail . In prima jumatate a veacului al XIV-lea comunitatile isihaste de pe Tisa Superioara s-au grupat la Sihastria Peri.
Tot cam atunci , Bogdan Voda ,voievod de Maramures , intra pe paminturile Moldovei , si-l alunga pe BALC , fiul lui SAS si nepot al lui Dragos , care era vasal al regelui Ungariei si intemeiaza Moldova suverana . Regele Ungariei ia toate domeniile lui Bogdan si le daruieste lui Balc si ridica neamul Dragoiestilor la rang mare in Maramures , identic cu al celor de neam nobil unguresc,veniturile Dragoiestilor nefiind impozitate . Cind aflu acest lucru , si amintindu-mi ca Dragos nu a fost intemeietorul Moldovei , ci doar a ocupat-o in numele regelui ungur , capat o antipatie fata de neamul Dragoiestilor , pe care il consider neam de supusi si de vanduti . Greseala mea are proportii cosmice .
Dupa venirea lui Bogdan Voda la tronul Moldovei, fratii Balcu si Drag au condus Tara Maramuresului, ca voievozi, vreme de 30 de ani. Luandu-l ca exemplu pe Bogdan, au vrut sa intemeieze si ei, la nord de Carpati, o tara romaneasca suverana . Lupta lor cea mare a fost pentru pastrarea si impunerea ortodoxiei . ei au daruit manastirii Perii Maramuresului bunuri si terenuri si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la cererea lor,cu acordul patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului , manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi , si timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului.
Biserica lui Dragos Voda , Putna
Potrivit traditiei biserica a fost ridicata de catre Dragos Voda , la mijlocul secolului XIV, in localitatea Volovat (Olhovăţ).Legenda spune ca Stefan cel Mare , ca sa o protejeze , la dorinta lui Daniil Sihastru , a dezasamblat in intregime aceasta bisericuta,si in aceeasi zi o duce linga Manastirea Putna , noaptea o reasambleaza, iar in zori pleaca sa se lupte cu turcii.Dupa alte surse scopul mutarii a fost acela a de a servi ca lăcaş de închinare pentru comunitatea monahală ce luase fiinţă aici în timpul zidirii manastirii Putna.Este considerata cea mai veche biserica din lemn din Romania .Biserica are hramul „Intrarea Maicii Domnului in Biserica”
Manastirea Bogdana – Radauti , Bucovina
. Bogdan I ,voievodul român din Maramureş, este considerat intemeitorul Moldovei suverane .In anul 1359 el decide să treacă munţii în Moldova , unde tocmai murise Sas , fiul lui Dragoş . Invinge oastea urmaşilor lui Sas şi alunga pe fiul acestuia , Băliţă (Balc). Bogdan scoate Moldova de sub tutela regelui Ungariei si stabileste capitala la Baia.
. Conform traditiei , el zidit o biserica la Rădăuţi (vezi si nota de la sfarsit), din piatră brută şi cioplită,in mijlocul unor codrii seculari , care excluzând pridvorul adăugat în anul 1599 de Alexandru Lăpuşneanu, şi-a menţinut forma iniţială de biserica ortodoxa. În această locatie , s-a facut o mănăstire si a fost instalată episcopia înfiinţată de Alexandru cel Bun, strănepot al lui Bogdan I. Aici se afla si mormantul domnitorului , inscripţia de pe mormântul lui Bogdan I, ca şi de pe mormintele celorlalţi domni ce sunt înmormântaţi în acea biserică, a fost pusă de Ştefan cel Mare .
În anul 1781 s-a construit turnul clopotnita .
o fosta cazarma austriaca – Siret , judetul Suceava
nu am amanunte despre aceasta cazarma , am vazut-o , am fotografiat-o, banuiesc ca a fost in folosinta austriaca pina in jurul anilor 1917- 1918 . In primul razboi mondial linia frontului a fost foarte aproape de orasul Siret . In 1917 Siretul e cucerit de rusi , in martie 1918 intra armata austriaca iar apoi , in noiembrie 1918 , armata romana . Daca cineva are detalii despre cladire si despre cazarmile austriece din Siret , il rog sa posteze.
biserica Solca – judetul Suceava
Manastirea a fost construita de domnitorul Stefan Tomsa al II-lea, intre anii 1612-1622,finalizata in a doua sa domnie.Manastirea are puternice fortificatii, cu contraforturi masive, ziduri groase de aproape doi metri.Monumentul urmeaza liniile Dragomirnei, cu care este contemporana, dar poarta si elemente noi de arhitectura, care vor deveni caracteristice veacului al XVII-lea.
In anul 1775, localitatea Solca intra sub stapanire austriaca .In anul 1785, manastirea a fost desfiintata temporar de austrieci, fiind transformata in biserica de sat.
A fost restaurata in doua rinduri , prima oara de arhitectul austriac Karl Romstofer , in 1902 ,care a modificat planul de interior si apoi intre anii 1985-1990
Biserica fortificata Darjiu – judetul Harghita – Unesco
Saschiz – satul – judetul Mures – Unesco
Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308–1310. Localitatea Saschiz (cunoscută în limba română şi sub denumirile alternative Saschizd, Chizd) a fost populată de secui până la sfârşitul secolului al XIII-lea, când a devenit o localitate populată preponderent de saşi, sub denumirea de Kaissdit (cunoscută în limba germană şi sub denumirile alternative Hünenburg, Hujnerschburg, Keisd, Kaisd, Keißd, Kaißd [in Weinland, Königsboden], iar în dialectul săsesc Keist, Kaest). ( text preluat de pe wikipedia.org) http://ro.wikipedia.org/wiki/Saschiz,_Mure%C5%9F
recomand imperios citirea acestui articol ( de unde am preluat si o parte a textului )
http://art-historia.blogspot.com/2008/09/cetatea-si-biserica-sasesca-din-saschiz.html
Biserica a fost terminata pe la 1493 pe locul alteia mai vechi. Noua biserica a fost construita in spiritul bisericii-reduit (ca si mai tarziu biserica din satul alaturat Cloasterf) menita sa fie si biserica si fortareata in acelasi timp. In veacul 17 este construit si uriasul turn, copie a celui de la Sighisoara, simbol a puterii economice a Saschizului. Sferturile de ora sunt batute de o statuie de lemn numite Bogdan ce tine un clopot in mana. Interesant nume, de origine slava, specific românilor. Dupa executie si costum, statuia nu pare mai veche de mijlocul sec. al 18-lea. Sub cornişă ca si la Sighisoara turnul a fost pictat cu frescă decorativă din care se mai ghiceste ceva in zonele cu tencuiala cazută.