Din pisania sapata in piatra, asezata la intrare pe peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530 „cu cheltuiala si osteneala” logofatului Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia, indemnat de voievodul Petru Rares.
. Petru Rares zideste in 1530 actuala manastire Probota (sau cum i se mai spunea pe vremuri : Pobrata ,ce insemna „infratire” sau „fratie”) . Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona : „Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)”.
olimpus c5060 -2006
Catedrala din Cacica a fost sfintita in 1904, iar de atunci a devenit loc de pelerinaj pentru credinciosii catolici din intreaga Europa, iar, pina in 1949, o garnitura de tren a circulat pe ruta Viena – Cacica in preajma zilei de 15 august. In 1996, biserica a fost declarata sanctuar diecezan, iar in 1997 a primit titlul de sanctuar national. Papa Ioan Paul al II-lea a acordat, in luna martie a.c., catedralei din Cacica titlul de „Basilica Minor”, fiind primul lacas de cult catolic din Moldova care primeste acest titlu.
olympus 5060wz
ctitorita de Stefan pe locul unei alte biserici , de lemn , construita de Dragos,care se regaseste astazi linga Manastirea Putna
news:
Descoperire uluitoare in interiorul Bisericii “Inaltarea Sfintei Cruci” din Volovat (judetul Suceava): o pictura murala, desi se credea ca biserica nu a fost pictata vreodata. Salasul de cult este o ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1502.
Potrivit celor declarate de Emil Ursu, Directorul Complexului Muzeal Bucovina, pictura murala a fost descoperita in timpul unor probe de curatare special pentru a cauta urme de pictura.
Lucrarile au fost incepute in 2007 de prof. univ. Oliviu Boldura, cel care s-a ocupta de restaurarea monumentelor UNESCO din judetul Suceava. Un alt merit ii revine preotului paroh Dumitru Valenciuc, cel care s-a zbatut sa obtina fondurile necesare.
Dupa cum spune Emil Ursu, printre cei care au sustinut ca Biserica din Volovat nu a fost pictata vreodata s-a aflat si reputatul istoric Nicolae Iorga.
sursa : http://www.romanianmonasteries.org/
localizare :
Manastirea Putna , pe inserat , se bate pentru masa… martie 2008 olympus E510
Zidirea a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia în vara anului 1466 (la 4 iulie după prima versiune a Letopiseţului de la Putna, 10 iulie după a doua versiune şi după Cronica moldo-polonă). Lucrările de construcţie au durat patru ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meşterii zidari, pietrari, zugravi şi argintari veniţi din Transilvania.
manastirea Putna , decembrie 2006
Olympus c5060wz
Sfinţirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinţi, slujba fiind săvârşită de un sobor de 64 de arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor, după cum relatează Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Grigore Ureche. Strădania domnitorului ctitor de a crea Putnei o puternică bază materială reiese din cuprinsul multor documente păstrate. Prin hrisovul datat 17 noiembrie 1502 Ştefan cel Mare hotăra ca preoţii din satele Mănăstirii Putna să plătească acesteia dările ce reveneau chiriarhului şi să fie judecaţi de egumen, nu de slujbaşii Mitropoliei. Din lungul şir al actelor de danie, menţionăm ultimul act emis în timpul vieţii, la 2 februarie 1503, prin care i se întăreau mănăstirii toate daniile şi privilegiile obţinute până atunci (27 de sate, vii, sare de la ocnă, pietre de ceară, venitul unor vămi, mori, prisăci). Alte danii au făcut şi unii din boierii lui Ştefan. Privilegiile mănăstirii au fost întărite şi printr-un hrisov emis de Ştefăniţă vodă, nepotul lui Ştefan cel Mare (1517-1527), la 21 august 1520. Urmaşii au continuat să înzestreze mănăstirea astfel încât puterea ei economică a crescut necontenit. Încă din timpul lui Ştefan cel Mare, cu îndrumarea primilor ei egumeni, arimandriţii Ioasaf, Paisie (zis cel Scurt) şi Spiridon, Mănăstirea Putna a devenit cel mai însemnat centru cultural şi artistic al ţării. Importanţa ei creşte şi prin faptul că este gropniţa lui Ştefan cel Mare, a familiei şi a urmaşilor săi până la Petru Rareş. Aici au fost înmormântaţi: Maria de Mangop, a doua soţie a domnitorului († 19 decembrie 1477), fiii săi Bogdan († 27 iulie 1479) şi Petru († 21 noiembrie 1480), domnitorul ctitor († 2 iulie 1504), doamna Maria Voichiţa († 1511), Bogdan cel Orb († 20 aprilie 1517), Maria – una din fiicele domnitorului († 18 martie 1518), Ştefăniţă vodă († 14 ianuarie 1527) şi doamna Maria, prima soţie a lui Petru Rareş († 28 iunie 1529). În pridvorul bisericii se află mormântul mitropolitului Teoctist († 18 noiembrie 1477). Toate mormintele au lespezi funerare frumos lucrate, cu inscripţii în limba slavonă.
text preluat : http://www.manastiri-bucovina.go.ro
