Arhive categorii: Manastiri,Biserici,Catedrale

Manastirea Sihastria Putnei

sihastria-putnei

Sihastria Putnei biserica veche  olympus e520 14-54 mk 1

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Urmaşii lui la cârma aşezământului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753).

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784) sihaştri de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie, ultimul egumen, rămâne aici până.

La 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Acum s-au descoperit printre dărâmături şi osemintele galbene şi frumos mirositoare ale celor trei stareţi cuvioşi: Sila, Natan si Paisie.

text preluat de pe http://www.sihastriaputnei.ro/

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

sihastria Putnei canon 40d + tamron 17-50 2.8

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

biserica noua olympus e520

sihastri_punei_2

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

sihastria Putnei – biserica noua

 

 

Manastirea Rasca – Suceava

r2

Bogdanesti,sau Sihastria Bogdanesti , acesta este primul nume al manastirii , denumirea provine de la mosia Bogdanesti a domnitorului Bogdan I. Pentru prima data, numele localitatii Rîsca, este mentionat in sec. al XIV-lea, pe timpul domnitorului Bogdan I-ul, care a construit o manastire de piatra linga actuala manastire, arsa de tatari in anul 1510 si 1512 .Bogdan cel orb, fiul lui Ştefan cel Mare dădu poruncă a se zidi din nou, dar a fost distrusa si aceasta de ostile turceşti ale lui Soliman Magnificul,

Petru Rareş a zidit-o din nou în anul 1542, în a treia domnie a sa, dar de data aceasta, pe un dâmb, dincolo de râul Râşca, primind numele acestuia.

Ansamblul de la Manastirea Rasca este construit in mai multe etape, si are mai multi ctitori .

In 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar in 1540 episcopul Romanului  ,Macarie ,( fost calugar , cartura si om de incredere al lui Petru RAres ) impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals au zidit biserica cu hramul „Sf.Nicolae”, cu indemn si bani de la Petru Rares. Mânăstirea a fost sfinţită la 9 mai 1542, ziua în care au fost aduse moaştele Sfântului Nicolae, îndeplinindu-şi rolul de metoc al manastirii Probota.Din porunca domnitorului Petru Rares, in jurul bisericii se construiesc ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrarea fiind  terminata tot in 1542.

După învingerea şi uciderea lui Ioan Vodă cel Cumplit în 1574, călugării au fugit de turci, după ce au ascuns clopotele într-un iaz.Se pare  că în continuare, ctitoria lui Petru Rareş a rămas pustiită 40 de ani. Un nou ctitor apare acum, Costea Bacioc, mare vornic al Ţării de Jos, care a înnoit viaţa mănâstirii . In perioada 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc adauga zidirii un impunator exonarthex marind considerabil capacitatea edificiului. Initial constructia era de plan triconc (avand turla originala pe naos, in prezent cea de-a doua turla se afla pe pridvorul inchis.Pe peretele din miazăzi, deasupra uşii de intrare în biserică, este scris în slavonă: “Cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului  Duh s-a început acest pridvor şi cu stăruinţă s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea şi cu ordinul dlui Costea Bacioc, mare vornic al Ţării de Jos şi cu principesa Candachia şi s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile şi cu voia lui Dumnezeu s-a săvarşit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiţi toate.”

http://www.manastiri-bucovina.go.ro/rasca.htm

http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_rasca.html

Citește în continuare Manastirea Rasca – Suceava

biserica de lemn din Ieud – Maramures

.     Satul Ieud, atestat documentar in secolul al XIV-lea ca domeniu al voievodului Balc, nepotul lui Dragoş Vodă ,are gospodariile rasfirate de-a lungul vaii Ieudisorului, afluent al Izei.

Un document datand din 2 ianuarie 1365 (cand regele Luis I de Anjou ii confisca o jumatate din Domeniul Cuhea – incluzand si satul Joad lui Bogdan, uzurpatorul autoritatii unguresti din Moldova si i-o da fiilor lui Sas pentru a recompensa bunurile pierdute de acestia din urma, ca si pentru fidelitatea lor catre coroana), atesta existenta satului.

Citește în continuare biserica de lemn din Ieud – Maramures

Manastirea Barsana – Maramures

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

.    In 1993, Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului a sfintit piatra de temelie a noii biserici a manastirii. S-a stabilit ca manastirea va avea hramul Soborul Sfintilor 12 Apostoli. In ziua de miercuri, 30 iunie 1993, s-a praznuit pentru prima data hramul noii manastiri. In aceeasi zi, in cuvantul de invatatura adresat multimii de credinciosi, Prea Sfintitul Justinian a amintit hotararea ca la Barsana va fi manastire de maici. http://www.manastireabarsana.ro Citește în continuare Manastirea Barsana – Maramures

Biserica catolica (daramata) Baia – Suceava

În anul 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a inceput ridicarea la Baia a unei catedrale catolice, care a devenit cea mai mare biserică catolică cea mai mare din Moldova de atunci. Soţia domnitorului, Margareta, era de neam polonez şi de religie catolică. Catedrala a avut hramul Sfânta Maria. Unii istorici acreditează ideea că în acel an „Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, împreună cu soţia sa, Margareta, care era catolică, au organizat episcopia pentru credincioşii catolici”

sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Catolic%C4%83_din_Baia

Citește în continuare Biserica catolica (daramata) Baia – Suceava

Biserica Alba – Baia- Suceava

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Conform traditiei  , Biserica Albă din Baia este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare după victoria  din 14-15 decembrie 1467 asupra ostilor lui  Matei Corvin din apropierea localităţii Baia.

Thoader Saulescu în 30 august 1951 scria din „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice ,, de C Bals : ,, Date precise asupra originii bisericii nu sunt; nici o inscriptie, nici un indiciu nu ne-a fost lasat sa descoperim cu ocazia lucrarilor de restaurare, cu toate ca s-a sapat la altar si sub fereastra altarului în speranta ca vom gasi ceva.`

www.bisericaalba.ro

Citește în continuare Biserica Alba – Baia- Suceava

Biserica Parhauti 1522 – Suceava

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

.     Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți a fost construită de către logofătul Gavriil Trotușan în anul 1522.  Prezența în pronaosul bisericii a trei pietre de mormânt anterioare anului de construcție al lăcașului de cult (1494, 1506 și 1521) reprezintă o dovadă a faptului că logofătul Trotușan a zidit biserica sa în locul alteia mai vechi.

Citește în continuare Biserica Parhauti 1522 – Suceava