.       In localitatea Miroslavesti sau Miroslovesti cum ii spun unii , se afla o superba biserica de lemn , care fiind inconjurata de permanenta dragoste a localnicilor a dainuit pina astazi intr-o stare foarte buna , doar acoperisul fiind inlocuit in 2002 , restul bisericii fiind in starea originala.
.       Biserica a fost ridicata de localnici prin contributia lor baneasca , pe un deal din partea noua a satului , deasupra raului Moldova , cu lemn de pe loc , masa sfanta din altar fiind  sustinuta de trunchiul unui stejar ale carui radacini nu au fost scoase.Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Datina remarca o cojocareasa Soldana care a contribuit mai mult si care a si ales hramul bisericii : „Sfanta Paraschiva”. Deasemeni si mesterii erau locali   Stan, Miron și Toader din neamul constructorilor de case.
.       Cei trei meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșin.

.          In contrast cu precizia si maestria  executiei bisericii se afla inscriptia sau pisania de deasupra usii , care este realizata foarte negijent . Poate sa insemne si un act de smerenie , dar poate sa indice si faptul ca inscriptia a fost initial plasata intr-un loc mai ascuns si apoi mutata deasupra usii, sau poate ca usa si tocul usii au fost realizare ulterior ridicarii bisericii.

.      Inscripția datează construcția din anul 7264, după era bizantină, de la Adam, care în cronologia actuală, de la nașterea lui Isus, înseamnă anul 1756, așadar în timpul domniei lui Constantin Racoviță. ”  „D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i] ma[rtie] în 2 d[ene] +v[leat] 7264. Stan meșt[e]r Miron m[e]șt[e]r To[a]der mește[r]”.[2]
.      Datarea si interpretarea actuala este sustinuta si de domnul Alexandru Babos , arhitect, care a contribuit la datarea bisericii de lemn din Putna.Datarile anterioare fiind anul 1515 cu modificare in 1755 ( datarea aceasta inca apare ca oficiala pe site-ul CIMEC,dar chiar si o privire neexperimentata observa ca biserica este facuta dintr-o bucata) apoi 1698 , dar s-a aratat ca aceasta data fiind putin probabila deaorece in aceea perioda nu a fost ca domn al Moldovei cineva cu numele Constantin.

urmatorul text este preluat din articolul Otiliei Balinsteanu

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/reportaj/bisericuta-neclintita-de-veacuri-din-miroslovesti

„Istoricii Vasile Chirica şi M. Tanasachi, care au făcut cercetări în zonă, au datat biserica la 1535. În această variantă, ar fi cel mai vechi lăcaş de lemn din judeţul Iaşi. Alţi cercetători plasează anul construcţiei la 1756, bazându-se pe o inscripţie descoperită pe frontispiciul uşii de intrare. Argumente pro şi contra există şi într-o variantă, şi în cealaltă.

Datarea la 1535 ar fi plauzibilă, dat fiind faptul că prima atestare documentară a satului Mirosloveşti se găseşte într-un act de danie de la 1429, iar, după cum bine se ştie, în Moldova acelor vremuri nu s-ar fi putut pomeni sat fără biserică. În plus, tehnica foarte rudimentară folosită în prelucrarea bârnelor trimite cu gândul foarte departe, către secolul XVI.

De cealaltă parte, anul 1756 este scrijelit în lemn, de meşterii care şi-au lăsat acolo şi numele, fiind singura menţiune a unui an găsită în această bisericuţă. Un alt argument ce pare a îndreptăţi această datare este legat chiar de hramul bisericii, care n-ar fi putut fi atribuit în secolul XVI, înainte de aducerea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva în Moldova, de către domnitorul Vasile Lupu.

Dilema legată de anul datării pare să încline, însă, mai mult balanţa spre anul 1535, iar anul 1756, scrijelit pe ancadramentul uşii de intrare, să fi fost doar anul refacerii majore a bisericii. De altfel, inscripţia, realizată destul de neglijent în raport cu rigoarea construcţiei, face diferenţa, lăsând semne de întrebare asupra veridicităţii anului 1756 ca an al construcţiei bisericii din temelii. „Probabil, după intervenţia de reparaţie de la 1756 s-a schimbat hramul, pentru că la 1641 intraseră în ţara noastră sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva. Şi, în epocă, era o tradiţie ca unei biserici nou înfiinţate sau reparate să i se dea acest hram“, explică părintele Siminciuc. Una peste alta, rămâne o certitudine faptul că la 1756 bisericuţa ce va fi fost deja ridicată a suferit modificări şi reparaţii. Interiorul, odoarele, pictura bisericii sunt datate toate în perioada secolelor XVIII-XIX. Unii istorici susţin chiar că în acel an a fost construit şi cerdacul bisericii, iar câţiva ani mai târziu a fost amplasat în clopotniţa de la intrare un clopot ce se utilizează şi azi.”

absida altarului

absida laterala

 

 

referinte si preluari text :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Miroslove%C8%99ti

monografia satului Miroslovesti editia a 2-a

 

Cu multumiri deosebite  domnului Vasile Toma si domnului Parlea  pentru ospitalitate si pentru darurirea unui exempar din monografia Miroslavestilor.

 

localizare :