Harlaul si cetatea domneasca a Harlaului au fost atestate documentar prima oara in anul 1384 , ca si loc de vietuire a Musatei ,mama lui Petru I Musat .Harlaul a cunoscut o importanta dezvoltare in vremea lui Stefan Cel Mare, care considera Harlaul ca un punct strategic .În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curţi domneşti, si apoi in 1492 a ridicat biserica Sfantu Gheorghe.
La curtea domneasca din Hîrlau au vietuit domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu (care a mutat curtea domneasca la Iasi ), Radu Mihnea( care readuce curtea la Harlau in 1624 si ii aduce imbunatatiri ). Dupa moartea lui Radu Mihnea rolul curtii domnesti de la Harlau dispare de pe harta politica , se stie ca s-a pastrat pina in anii 1800 cind a fost distrusa , piatra fiind folosita la ridicarea de case si construirea de drumuri .
„Binecinstitorul si de Hristos iubitorul, Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit acest lacas întru numele sfântului si slavitului mare mucenic si purtator de biruinta Gheorghe, care s-a si început a se zidi în anul 7000 (1492), luna mai 30 si s-a sfârsit în acelasi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 30 si sasele curgator”
in biserica se regasesc mai multe inscrisuri , in mai multe limbi , pe peretele nordic din altar sta scris : „Ano 1691 Rex Poloniae Ion II cum exercitu fuit”, facuta cu prilejul navalirii ostilor poloneze în frunte cu regele loan Sobietki în 1691. Pe peretele de vest al bisericii se afla semnatura cu caractere slavone si latine a carturarului muntean Udriste Nasturel din anul 1655. O alta, în slavona, glasuieste: „Koliphsa (tar) Moskovski 1711”, interpretata de unii cercetatori astfel: „Pe aici a trecut tarul Moscovei Petru l, la 1711” ( Tarul a venit la Iasi , cu prilejul luptelor de pe Prut , cu turcii,raspunzand la ajutorul cerut de Dimitrie Cantemir. cronicile nu semnaleaza vreo vizita la Harlau)
Înfatisarea actuala este rezultatul restaurarilor facute de arhitectul francez E.A.Lecomte de Nouy si arh. C.Baicoianu între 1897-1904.Au mai fost facute restaurari de mica amploare intre anii 1926-1954.Desi biserica arata frumos , modificarile aduse nu au fost facute respectind spiritul istoric . Din pacate acest fenomen apare la mai multe biserici din Moldova.
biserica are pictura interiora originala care dateaza de pe vremea lui Stefan sau cel tarziu din timpul domniei lui Petru Rares.
in imagine se vad ruinele feredeului domnesc ( locul de imbaiere ), foarte dese sint si urmele beciurilor domnesti.Planul curtii domnesti este vizibil si astazi, find relativ bine conservat . Curtea domnească din Hârlău avea o formă rectangulară şi se întindea pe o suprafaţă de un hectar. se presupune existenta unui tunel ce facea legatura cu Cotnariul , si el veche curte domneasca .
biserica se afla in Harlau , pe drumul dintre Iasi si Botosani
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_domneasca
http://www.hirlau.info/hirlau_centrul.php
Oprirea mea in Harlau , a fost prilejuita de vizitarea blogului meu de autorul acestui post :
http://harlau625.wordpress.com/2009/07/30/o-legenda-locala-in-hirlau/
„Înfatisarea actuala este rezultatul restaurarilor facute de arhitectul francez E.A.Lecomte de Nouy si […]Desi biserica arata frumos , modificarile aduse nu au fost in totalitate in spiritul istoric ”
ce s-a facut in timpul lui Nouy se numeste crima cu buna stiinta. Tampitul ala a distrus o gramada de monumente din Tarile Romane si toate doar ambitiilor lui prostesti. Textul tau este prea bland. Ar merita impuscat; ti-o spune cineva care activeaza in restaurare. mult noroc in continuare!
e teribil ,nici macar nu se poate numi restaurare , nimic nu aduce aminte de Stefan , e bine ca ai spus tu asta mai categoric, care esti in domeniu . Nici nu stiu pe cine sa fiu suparat mai tare , pe nebun ? sau pe Carol I care l-a adus si i-a dat mana libera in Tarile Romane , si lui si lui frate-su ? sau pe arhitectii romani care au tacut sau au colaborat ?
prima mea intalnire cu acest arhirect a fost la biserica alba din Baia , atribuita lui Stefan . aici lucrarea lui Nouy a fost desavarsita si de geniul neaos prin plasarea a doi stalpi de curent in niste pozitii absolut nefiresti.
precizare : initial am vrut sa fiu mai vehement in textul articolului , dar m-a cuprins un sentiment neplacut si am editat . probabil ca am avut impresia ca atacul se rasfrange indirect si asupra memoriei bisericii lui Stefan. asa , in comenturi , e perfect.