Arhive categorie: neamt

Biserica de lemn din Grințieș -1793- Neamt

biserica_grinties-1

.       Biserica din Grintiesu Mare a fost construită în 1793 și are hramul Duminica Tuturor Sfinților.

.       ” Acesta a fost cel mai important loc de închinăciune din comunitatea noastră pînă la ridicarea bisericii din satul Poiana, la 1864. Biserica datează din anii 1792 – 1793. Despre vechimea bisericii, pe care cu vrednicie si smerenie încerc s-o slujesc, ne vorbeste pomelnicul ctitoricesc păstrat si astăzi în altar, ca obiect de mare valoare documentară, scris cu litere chirilice de către pictorul bisericii Teodosie Zugravul. Pomelnicul este datat 1794, la finalizarea lucrărilor de constructie, apare sub forma unui triptic scris si pictat pe lemn de paltin si enumeră pe toti cei care au contribuit la ridicarea acestei biserici. Citirea lui ne prezintă faptul că satul Grintiesu Mare si această biserică s-au ridicat de către românii ardeleni, numiti îndeobste „ungureni“, ce au fugit din calea opresiunii, a catolicizării si deznationalizării initiate de împărăteasa Maria Tereza. Conform înscrisului, primul preot al bisericii a fost Grigorie, sosit împreună cu 17 familii din Ardeal si care la început a sustinut serviciul religios într-una dintre case. Despre preotul Grigorie se consemnează în acelasi pomelnic că pentru ridicarea bisericii sfintia-sa «au dat osteneală mai multă decît toti». Deci, asa cum spuneam, dacă la sosirea pe aceste meleaguri refugiatilor ungureni li se oficiau slujbele religioase într-o casă de crestin, mai apoi, cînd comunitatea a crescut si obstea s-a mărit, ortodocsii au purces la ridicarea unui lăcas de cult, imigrantii ardeleni alăturîndu-se autohtonilor în această necesară înfăptuire. Revenind la pomelnicul ctitoricesc, mai doresc să adaug că se mai află un nume, acela al preotului Iacov, despre care credem că or va fi fost împreunăslujitor cu preotul Grigorie, or o fi fost păstor de suflete în altă parte si s-a alăturat în refugiu oamenilor ce au ajuns pe valea Grintiesului“, ne-a povestit părintele Pintilie” (interviu luat integral din articolul ingrijit de Ion Asavei si  Daniel Dieaconu pentru ziarul Monitorul de Neamt )

biserica_grinties-3

Citește în continuare Biserica de lemn din Grințieș -1793- Neamt

Share

Biserica de lemn din Bistricioara – Neamt

biserica_bistricioara

.       Istoricul acestei biserici este strans legat de drama romanilor transilvaneni inceputa prin uniatism la 1700  si  continuata  in 1714 prin daramarea din temelii a catedralei si a resedintei mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Balgrad) care a fost ctitorita de catre Domnitorul Mihai Viteazul. Sute de familii romanesti si-au parasit casele si pamanturile , de frica uniatiei ,si s-au asezat in Moldova , cele mai multe in zona Neamtului si in sudul Sucevei.

.       In  Bistricioara s-au asezat 15 familii ardelenesti pe malul drept al raului Bistricioara , intre anii 1700-1710. Membrii acestor familii si urmasii lor sunt considerati ctitorii acestei biserici cu hramul Sfintilor Voievozi , ridicata dupa cum spune traditia in anul 1775.

pictura_bistricioara_04

.      Ceea ce  particularizează în mod cu totul deosebit aceasta biserica , este pictura de pe peretele nordic,care s a pastrat miraculos in varianta originala fara interventii de restaurare  , executată într-un stil popular plin de naivitate dar şi de o fecundă imaginaţie. Un zugrav local, care nu se familiarizase decât într-o foarte mică măsură cu formele canonice ale iconografiei ortodoxe, a realizat într-o viziune profană, o sugestivă şi interesantă descriere plastică a celor trei „sectoare” biblice care alcătuiesc Lumea de Apoi: Sânul lui Avraam, Raiul şi Iadul.

Citește în continuare Biserica de lemn din Bistricioara – Neamt

Share

Biserica din Galu 1818 – judetul Neamt

.            A treia biserica de lemn de pe valea Bistritei se afla in satul  Galu ,comuna Poiana Teiului , in cimitirul satului . Biserica are hramul „Sfantul Gheorghe” si conform unei insemnari de deasupra pridvorului este construita in 1818. Dar o notă de pe o Evanghelie tipărită la Bucureşti menţionează că aceasta „… a fost dăruită… la biserica din satul Galu… anul 1780, noiembrie 8„. Ar rezulta deci că biserica  este mai veche decit se crede si in 1818 a avut loc doar o reparatie sau  ca actuala biserica s-a construit pe locul unui lăcaş mai vechi de anul 1780(si care probabil , avea hramul Sfintilor Arhangheli ). Biserica este realizată în  stil moldovenesc,  cu  influenţe ardeleneşti (dar mai putin pregnante decit la Farcasa) , lucru pe deplin explicabil dacă avem în vedere transferul masiv de populaţie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din Transilvania spre Valea Bistriţei .

Citește în continuare Biserica din Galu 1818 – judetul Neamt

Share

Biserica de lemn din Farcasa 1774 , judetul Neamt

biserica_farcasa

.        Numele de Fãrcasa vine de la pârâul de-a lungul cãruia, în vechime, se întindea localitatea . Satul  Farcasa , sat manastiresc multa vreme , apare cu aceasta denumire prima oara intr-o danie din secolul XV catre Manastirea Neamt,dar documentul este considerat fals . Legenda locala spune că numele de Fărcașa vine de la ungurescul “forcoș” care înseamnă lup ,pe valea pârâului ce se varsă în Bistrița  fiind pe timpuri mulți lupi.

.         Biserica are hramul  Sfintei Paraschiva si a fost construita in 1774 de ardelenii refugiati in Moldova . Este a doua biserica intalnita in drumul meu pe Valea Bistritei si prezinta asemanari cu vecinele din Brosteni si Galu.Daca este sa ma iau dupa decoratiuni , in care biserica este bogata , si dupa pridvorul de intrare , as putea zice ca la ea au lucrat si mesterii care au impodobit  biserica din Brosteni. Sub acoperiş, un brâu alcătuit din două scânduri suprapuse înconjură monumentul şi pe această „cornişă” atât de original executată, meşterii constructori de pe Valea Bistriţei au aşternut câte două şiruri de rozete şi arce concentrice, folosind tehnica puncţiei cu vopsea şi pirogravura. Bârnele de susţinere a acoperişului, prelungite în consolă, au fost împodobite cu terminaţii rostrate şi rozete incizate. Daca in Brosteni clopotnita nu depaseste coama bisericii , la Farcasa ea se inalta spre cer , aducind aminte de bisericile ardelenesti. Un fapt  deosebit este si plasarea bisericii , nu central sau intr-un cimitir , ci intr-un loc izolat,loc unde s-au asezat initial ardelenii.Biserica a suferit modificari in secolul al XIX si a fost restaurata in 1951.

Citește în continuare Biserica de lemn din Farcasa 1774 , judetul Neamt

Share

Biserica din Razboieni – Gropnita razboinicilor – 1496

.       Dupa  victoria de la Podul Inalt (Vaslui ) 1475 , unde Stefan a condus o armata de  40.000 moldoveni , 5000 secui , 2000 poloni si 1800 unguri contra armatelor lui Soleiman Pasa ,toate puterile străine se bucurară de biruința câștigată de către moldoveni asupra turcilor. Roma serbă în toate bisericile pe Apărătorul Creștinătății din Moldova, Matias Corvin trimite drept sol în luna lui april 1475 pe  episcopul de Stulwaisemburg sfatuidu-l pe Stefan  să continue  un război început sub auspicii așa de fericite.  Dar Ștefan era silit să-l urmeze și fără de voia lui, căci Mohamed (Mehmet) II, turbat de mânie pentru neștearsa rușine suferită de armele sale, hotărî o a doua campanie asupra Moldovei, mult mai ampla  decât cea dintâi.Ajutorul Europei  vine doar sub forme de laude si promisiuni  si ca fie si mai rau , turcii ii pun pe tatari sa atace Moldova dinspre vest , astfel ca Stefan  lasa la vatra oastea sa cea mare formata din razesi , ca sa-si apere familiile de navalirea tatarilor.

.    „În anul 1476, luna iulie 26, vineri, a venit însusi tarul turcesc, numit Mehmed beg, cu toate puterile sale, si cu Basaraba voievod cu ei si cu toata oastea sa, asupra lui Stefan voievod. Si au facut razboi cu ei la Pîrîul Alb si au biruit atunci blestematii de turci si cu muntenii hicleni. Si au cazut acolo cei buni si multi boieri mari, si ostenii cei buni si tineri (…) sub mîinile limbilor necredincioase pagîne si sub mîinile muntenilor pagîni, care au fost partasi cu pagînii si au fost de partea lor împotriva crestinilor” (Letopisetul de la Bistrita)

.    „Moldovenii, zice vornicul Ureche, au picat, nu fieștecum, ce până la moarte se apăra, nice biruiți din arme, ce stropșiți de mulțimia turcească; au rămas izbânda la turci, și atâta de mulți au pierit, cât s-au nălbit poiana de trupurile celor pieriți unde au fost războiul; și mulți din boiarii cei mari au picat, și viteajii cei buni au pierit cu totul atunce, și fu scârbă mare în toată țara și tuturor domnilor și crailor de pinpregiur, dacă au auzit că au căzut moldoveanii sub mâna păgânilor”. În zadar Ștefan se aruncă în mijlocul vrăjmașilor, ca doar ar reîntocmi lupta; el pică de pe cal jos. Boierii, deznădăjduind de biruință, se strânseră pimprejurul domnului lor, îi făcură un zid cu piepturile lor și-l traseră în fugă”  ( Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogalniceanu)

„După ieşirea neprietenilor şi vrăjmaşilor din ţară, dacă au strâns Ştefan Vodă trupurile morţilor, movilă din cei morţi au făcut şi pe urmă şi-au zidit deasupra oaselor o biserică unde trăieşte şi astăzi întru pomenirea sufletelor.” (Grigore Ureche) (descoperirile arheologice au intarit cele spuse de cronicar)

„După bătăliile verii anului 1476, unsprezece dintre cele douăzeci şi cinci de nume ale sfatului domnesc nu s-au mai făcut auzite decât în pomelnice şi în pomenirile creştineşti” (sursa aici )

Citește în continuare Biserica din Razboieni – Gropnita razboinicilor – 1496

Share

Biserica din Văleni 1519 – judetul Neamt

.         Satul Văleni din judetul Neamt ,  este pomenit pentru prima dată într-un act de schimb datat la 14 aprilie 1506  dintre  Cozma Sarpe și Iirsa din Tucep,Sarpe da  satul Scortesti din Cirligatura, care era a lui  si primeste Scheia(Văleni) pe Valea Alba. În actul de schimb satul poarta numele de Schiai( Scheia)  și se spune că așezarea este de pe vremea  „bunului domn Alexandru”, ceea ce duce atestarea satului la inceputul secolului al XV-lea daca nu mai inainte.In anul 1519  postelnicul  Sarpe (ridicat in rang de Stefan cel Mare ) ridica o biserica cu hramul „Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia”, declarată monument istoric , pisania de la intrare graind  următoarele:

„Cu voia lui Dumnezeu, eu robul lui Dumnezeu Cozma Şarpe postelnic a zidit acest hram la curtea din Scheia, întru numele Sfinţilor celor 40 de Mucenici din Sevastia, pe vremea binecredinciosului Domn Io Ştefan Voievod şi s-a început a zidi la 7027 (1519) luna lui martie 30 şi s-a săvârşit în acelaşi an, luna iunie 22.”

(Domnul din pisanie fiind Stefanita Voda , fratele lui Alexandru Lapusneanu si nepot al lui Stefan cel Mare )

Între anii 1878-1879 s-a construit de către Ecaterina Văleanca , proprietara moşiei pe care se afla biserica  ,  un zid de incintă în jurul bisericii, cu o clopotniţă masivă deasupra intrării.biserica a fost partial reparata  in anul 1864 prin grija boierilor Elisabeta şi Ion Stârcea , apoi a fost restaurata si consolidata complet  in 2005 ( acoperisul nu imi pare foarte inspirat )

Citește în continuare Biserica din Văleni 1519 – judetul Neamt

Share