Manastirea Bogdana – Radauti , Bucovina

.              Bogdan I ,voievodul român din Maramureş, este considerat intemeitorul Moldovei suverane .In anul 1359 el decide  să treacă munţii în Moldova , unde tocmai murise Sas , fiul lui Dragoş . Invinge oastea urmaşilor lui Sas şi alunga pe fiul acestuia , Băliţă (Balc). Bogdan scoate Moldova de sub tutela regelui Ungariei  si stabileste capitala  la Baia.

manastirea Bogdana

.       Conform traditiei , el  zidit o biserica  la Rădăuţi (vezi si nota de la sfarsit), din piatră brută şi cioplită,in mijlocul unor codrii seculari , care excluzând pridvorul adăugat în anul 1599 de Alexandru Lăpuşneanu,   şi-a menţinut forma iniţială de biserica  ortodoxa. În această locatie , s-a facut o mănăstire si a fost instalată episcopia înfiinţată de Alexandru cel Bun, strănepot al lui Bogdan I. Aici se afla si mormantul domnitorului , inscripţia de pe mormântul lui Bogdan I, ca şi de pe mormintele celorlalţi domni ce sunt înmormântaţi în acea biserică, a fost pusă de Ştefan cel Mare .

IMG_1090

În anul 1781 s-a construit turnul clopotnita .

manastirea Bogdana

manastirea Bogdana 2009 canon 40d tamron 17-50

Biserica „Sf. Nicolae” (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcţie bisericească de zid din Moldova.Ea se prezinta ca un edificiu romanic , construit din piatra bruta si cioplita, cu pereti tencuiti in exterior. Biserica are 11 ferestre cu deschideri stramte spre exterior si deschise spre interior , cu elemetele decorative individuale, deosebite de la una la alta .Peretii bisericii sint intariti de 10 contraforti.In tabloul votiv biserica apare cu un rand de ocnite care astazi nu se mai vad.

manastirea Bogdana

În biserica mănăstirii sunt înmormântaţi domnitorii Moldovei şi membrii familiilor domnitoare până în timpul lui Alexandru cel Bun. În naos se află 7 morminte. Primul, în colţul sud-estic este al lui Bogdan I. Pe aceeaşi latură este înmormântat Laţcu Voievod, langa peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun.In 1744 episcopul Varlaam a infiintat aici o tipografie , care mai apoi a fost mutata la Iasi cind Iacov Putneanul a fost ales mitropolit al Moldovei.In 1775, cand nordul Moldovei a fost ocupat de hasburgi, manastirea a fost desfiintata, iar biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica episcopala pana in 1782, cand episcopia a fost transferata la Cernauti.Manastirea a fost redeschisa la 6 decembrie 1992, cand a fost instalat, primul staret al manastirii de dupa 1775, in persoana arhimandritului Teodor Pavlo.

bogdana11

bvoda3

b1

b2

IMG_1097

NOTA :

cu prilejul aniversarii a 650 de ani de la intemeierea Moldovei ( 1359 este anul stabilit conventional ) , s-a tiparit o carte “Radautii si Intemeierea Moldovei” la editura Basilica , sub egida Manastirii Bogdana din Radauti.

Citind cartea ,am remarcat capitolul ” Despre cronologia bisericelor si functia ansamblului feudal de la Radauti in secolul al XIV ” scris de Lia si Adrian Batrana ,  ca rezultat al sapaturilor arheologice efectuate cu ocazia restaurarii bisericii din anii 70 . Din cele scrise reiese ca Bogdan a fost inmormantat intr-o biserica de lemn care a fost construita undeva in deceniul doi al secului XIV , pe locul acestei biserici construindu-se una de piatra , cel mai probabil de Petru Musat . Tot in acest capitol se discuta si despre filiatiile paternale si maternale dintre domnitorii ingropati in Biserica , cum au fost stabilite in urma analizelor ADN.

biserica_bogdana_interior_2

Anastasia , fiica lui Latcu Voda si  Fecioara Maria .Pictura realizata in timpul lui Alexandru cel Bun , cind Anastasia mai traia ( decedata in 26 martie 1420).Stefan cel Mare a pus Anastasiei o lespede funerara in 1947 .

Pictura originala nu se mai pastreaza (daca cumva a fost pictata la inaltare ). Pictura a fost repictata total sau partial in timpul lui Alexandru cel Bun, cum se mentioneaza intr-un document din 1415.Apoi pictura a fost completata in vremea lui Stefan cel Mare si in timpul lui Alexandru Lapusneanu.Ultimile modificari si cele mai nefericite au fost aduse in 1880 ,  in timpul unei incercari de restaurare, de catre pictorul Epaminonda Bucevschi.

biserica_bogdana_interior_1

Sfanta Maria Egipteanca

biserica_bogdana_tablou_votiv

Tablou votiv . cadru. din tablou sint identificati cu certitudine doar Stefan Cel Mare si una dintre sotii.

biserica_bogdana_tablou_votiv_2

tablou votiv  complet

biserica_bogdana_interior_3

biserica_bogdana_interior_4 (1)

biserica_bogdana_interior_5

biserica_bogdana_interior_7

biserica_bogdana_interior_8 biserica_bogdana_interior_11

Impartasirea apostolilor.

Cina cea de Taina , de remarcat ca Isus este in capul mesei si nu la mijloc .masa are forma ovala , Isus este asezat ca si la Voronet in capatul din stinga , locul de onoare dupa uzanta romana.Acest arhaism iconografic ne indica cu certitudine vechimea picturii , cel mai probabil realizata in timpul lui Stefan cel Mare. (N.Grigoras ,I. Caprosu – ” Biserici si manastiri vechi din Moldova” 1968 editura Meridiane)

biserica_bogdana_interior_12

impartasirea apostolilor si spalarea picioarelor apostolilor

biserica_bogdana_interior_13

biserica_bogdana_bucevschi

fragment din pictura realizata de Epaminonda Bucevschi la sfarsitul secolului XIX  peste pictura originala . Se spera ca aceasta va putea fi inlaturata si pictura originala recuperata .

referinte :

www.bogdana.ro

http://www.moldova650.asm.md/node/32

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bogdana

N.Grigoras ,I. Caprosu – ” Biserici si manastiri vechi din Moldova” 1968 editura Meridiane

Share

33 de comentarii la „Manastirea Bogdana – Radauti , Bucovina

  1. Bogdan I a ridicat o biserica de lemn. Actuala biserica de piatra cu imbunatatirile aduse de Lapusneanu si cu pietrele funerare realizate prin grija lui Stefan cel Mare a fost ridicata de Petru I zis si Musat. S-a incetatenit de-a lungul timpului denumirea de Bogdana, insa se fapt biserica se numeste Sf. Nicolae.

  2. multumesc ptr completari ,intr-adevar am gasit si eu o referire la faptul ca Bogdan I a fost inmormantat intr-o biserica de lemn ,dar cele mai multe surse de pe internet ( din pacate , nu ma documentez din carti) sugereaza ,direct sau indirect , drept ctitor al bisericii de piatra pe Bogdan.
    varianta cu biserica de lemn , este mai plauzibila .

    in jurul carui an se presupune a fi facuta biserica „Sf.Nicolae” ? dar biserica Mirauti ?

    ps . stiam ca se cheama „Sf Nicolae” , dar numele Bogdana individualizeaza aceasta biserica . si imi este si mai drag 🙂

  3. Avand in vedere ca biserica din Radauti este cea mai veche constructie din piatra din Moldova ea este anterioara celei de la Mirauti. Cea de la Mirauti este a trei constructie, a trei biserica pe acelasi amplasament. Anii nu ii stiu cu exactitate si nu stiu daca s-au gasit inscrisuri cu referire la datarea exacta a celor doua biserici.

  4. Comentariul d-lui Lucian contine aspecte invalidate de istoria arhitecturii si a artei. Daca sunt prezumtii noi, inclusiv arheologice sau istoriografice despre atribuirea Bogdanei lui Petru I Musat, e bine sa le citeze… Cred ca e o confuzie legata de Sf. Treime din Siret, care e, arhitectural, fundamental altceva. Bogdana are un interior cu totul special in arhitectura moldoveneasca… O analiza:

    http://dumitruagachi.wordpress.com/2009/05/03/intemeieri-030509/

    Varianta bisericii din lemn nu e plauzibila, pentru arhitectura de zid existau temeiuri si motive care vizau imaginea si perceptia domniei.

  5. Ce va spun eu mai sus este opinia muzeografului Paraschiva Batariuc de la muzeul de Istorie din Suceava. Biserica Sf Treime din Siret are o istorie si mai zbuciumata. Actuala constructie este mai veche decat cea a Bogdanei.

  6. Argumentele Domnului Agachi , care invoca istoria arhitecturii , sint serioase .
    Eu am spus ca varianta cu biserica de lemn este mai plauzibila pe urmatoarele considerente : Bogdan a domnit putin si a avut o domnie zbuciumata , tinind cont de luptele ptr suveranitate si nevoile necesare intemeierii unei noi comunitati . Pe de alta parte , Petru Musat a domnit mai mult si relatiile cu vecinii erau deja consolidate . Este un argument mai subtire decit al Domului Agachi.

    Sint foarte interesat de acesta tema , si consider foarte util articolul Dl Agachi , caruia ii multumesc.
    Deasemenea il rog pe Iulian , cind are timp , sa mai detalieze argumentarile .

    Acele vremuri au multe aspecte neelucidate , nici perioadele de domnie nu se cunosc exact , nici filiatiile nu sint categorice .

    Daca Biserica de piatra este facuta de Petru Musat , nu exista nici un indiciu care sa indice Bogdana drept prima biserica de piatra din Moldova, am observat ca unii folosesc o formulare mai sigura ” Bogdana – cea mai veche biserica din piatra ramasa nemodificata”

  7. Cind am spus in comentariul de mai sus ca existau temeiuri si motive care vizau imaginea si perceptia domniei, ma refeream inclusiv la un aspect fundamental in perceptia epocii, cel de necropola domneasca, dealtfel cu mormintul lui Bogdan I incepe sirul criptelor cu lespezi funerare. Stefan cel Mare nu vorbeste despre aducerea/stramutarea unor morminte ci de infrumusetarea lor, iar numai in cazul lui Bogdan I formula folosita e usor schimbata fata de toti ceilalti inaintasi: „Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit acest mormânt, strabunului sau, batrânului Bogdan voievod, în anul 6988 (1480) luna ianuarie 27“, batrinul Bogdan voievod avind sensul de cel mai vechi. Ori tocmai atributul de biserica a mormintelor, impunea edificarea unei zidiri durabile. Pe de alta parte, cele 2 ctitorii ale lui Petru I Musat, Sf Treime din Siret si Mirauti (unde la restaurarea din 1996-1997 s-a descoperit o cripta funerara aflata într-o stare aproape intacta si s-a identificat mormintul, pina atunci necunoscut, al lui Petru I Musat), sunt de plan triconc, sunt fundamental altceva, acel altfel de plan a fost promovat de comanditar, care era insusi domnitorul… Care ar fi fost ratiunea pentru care, la Radauti, acelasi domn sa edifice o biserica de un cu totul alt plan decit cel pe care l-a promovat ?

  8. Sigur ca nu se poate afirma ca Bogdana e prima biserica de piatra din Moldova, referintele citate de mine, Emil Lazarescu de exemplu, vorbeste „de cea mai veche zidire păstrată în Moldova”.

    Ma intereseaza mult referinta „la faptul ca Bogdan I a fost inmormantat intr-o biserica de lemn” ? As vrea sursa, daca se poate completa, autor, lucrare, carte, pag., daca e pe net, adresa… Multumesc!

  9. În articolul meu despre Mănastirea Bogdana nu am fost preocupat de cronologie. Am spus doar că „şi-a păstrat neîntrerupt funcţiunea cultică de circa 650 de ani”, ştiind că în lipsa pisaniei originale sau altor surse documentare, orice fixare cronologică este deschisă controversei. De altfel, periodizările date de Petru Comarnescu în „Îndreptar artistic al monumentelor din Nordul Moldovei (arhitectura şi fresca în sec. XV – XVI)” la p. 68, referitoare le Bogdan I şi Petru I sunt ERONATE!, chestiune scuzabilă pentru perioada apariţiei lucrării…
    Cât despre sursa la care trimiteţi, ea are, desigur, girul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Istoricii citaţi în bibliografie sunt de notorietate: Constantin Rezachevici, Leon Şimanschi… Mă miră că, tocmai pentru aspectele controversate, lipseşte Ştefan S. Gorovei, universitar de marcă din Iaşi: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_S._Gorovei
    Ori tocmai el este cel care a stabilit o altă perioadă pentru domnia lui Bogdam I.:
    „Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei”, Bucureşti, Editura Militară, 1973;
    „Muşatinii”, Bucureşti, Editura Albatros, 1976;
    „Întemeierea Moldovei. Probleme controversate”, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1997;

    Cât despre citatul de interes pentru discuţia noastră, din materialul „Moldova 650”, „El a fost înmormântat în biserica de lemn Sf. Nicolae din Rădăuţi, pe care, dacă nu a construit-o chiar el, cel puţin a îngrijit-o, ea devenind necropolă domnească, reconstruită în piatră de Petru Muşatinul” evident că e adus în text fără nici o referinţă istoriografică, nu e invocată nici o sursă, nici măcar tradiţia. E ca şi cum ar fi de la sine înţeles… Am mai întâlnit cazuri de analize care păcătuiau prin factologie (istorică) fără cuvenită atenţie la alte aspecte, cum ar fi istoria arhitecturii, după cum am întâlnit istorici ai artei mai puţin atenţi la datele istorice…
    Pe de altă parte şi informaţii de tipul „anul 1359 în care a început sa fie ridicata fiind acelasi cu anul în care voievodul Bogdan I a venit din Maramures în Moldovada”, de pe sit http://www.bogdana.ro/70/prezentare.html pot fi considerate cel puţin prea grăbite, dacă nu lipsite de temei…

  10. cu prilejul aniversarii a 650 de ani de la intemeierea Moldovei ( 1359 este anul stabilit conventional ) , s-a tiparit o carte “Radautii si Intemeierea Moldovei” la editura Basilica , sub egida Manastirii Bogdana din Radauti. http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=25327

    Citind cartea ,am remarcat capitolul ” Despre cronologia bisericelor si functia ansamblului feudal de la Radauti in secolul al XIV ” scris de Lia si Adrian Batrana , scris ca rezultat al sapaturilor arheologice efectuate cu ocazia restaurarii bisericii din anii 70 . Din cele scrise reiese ca Bogdan a fost inmormantat intr-o biserica de lemn care a fost construita undeva in deceniul doi al secului XIV , pe locul acestei biserici construindu-se una de piatra , cel mai probabil de Petru Musat . tot in acest capitol se discuta si despre filiatiile paternale si maternale dintre domnitorii ingropati in Biserica , cum au fost stabilite in urma analizelor ADN.

  11. pentru mine cartea este absolut remarcabila si chiar daca nu ofera raspunsuri categorice ,prezinta trimiteri catre cele mai importante teze legate de intemeierea Moldovei . Realizez ca fara intervetiile lui Lucian si DumitruAgachi nu as fi ajuns sa am cunostinta de ea .

  12. Domnule Dan, meritul este al dumneavoastra ca ati postat imagini si informatii despre biserica si imbucurator este ca s-au gasit cativa oameni interesati de subiect.Apropo de cartea „Radautii si intemeierea Moldovei”, acum aproape o luna am fost in Radauti, chiar la biserica Sf. Nicolae si mi-am cumparat aceasta carte. Inca nu am apucat sa o citesc.

  13. Ce toamna frumoasa ai reusit sa captezi la Radauti :).
    Primele doua imagini sunt exact pe gustul meu.
    Am citit cu interes comentariile … si am tras concluzia ca am lipsuri la capitolul ‘istoria Moldovei’ 🙁

  14. aceeasi concluzie am tras-o si eu ,referitor la mine , incerc pe cit posibil sa recuperez . am mai tras o concluzie : multe site-uri cu pretentii sint complet superficiale cu datele istorice .. dar asta nu mai pot corecta eu 🙂

    sint incantat ca-ti plac fotografiile ! 🙂

    1. sint de aceeasi parere . ma gandesc ca ar trebui gasit un cuvint sau o sintagma care sa individualizeze fiecare manastire din Bucovina . pentru Bogdana .. imi vine acum in minte ” VESNICIE”

  15. Cand cauti, atunci gasesti! Eu, ma ocup de acest subiect in cadrul temei de licente pe care tocmai o scriu. e adevart! studiul sotilor Batrana, da peste cap intreaga noastra istorie subreda!!! Asta e!!! Tehnologia de astazi inca nu este folosita la maximum ! Dupa citirea studiilor din volumul omagial, cursul licentei mele a fost intors!

    1. bafta Elena ! cind e gata licenta si o ai in format electronic , poate ne-o dai si noua sa citim concluziile tale.
      ps .. am avut o mica tresarire cind am citit „volumul omagial” 🙂

  16. cititi monografia scrisa de sotii Lia si Adrian Batrana, aveti poze cu barnele de la biserica de lemn. Este de cumparat , iar acum la restaurarea in desfasurare este marcata in pardoseala bisericii de zid vechea biserica de lemn, in interiorul careaia se afla mormantul lui Bogdan I și inca doua morminte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.