. Satul Soloneț isi trage numele de la paraul ce-l strabatea in vechime .Vatra satului din secolul XIV era pe partea dreapta a Solonetului , apoi a fost stramutata pe malul paraului Casvana.
. La intrarea în biserică se află o pisanie cu caractere slavone cu următorul text: „Să să știe de când le-au zidit biserica aceasta pre nume(le) sfântului ierarho N(i)colae din poro(n)ca Prea sfinți(ei( sale părintelui Dositei, episcop de Rădăuți, în anul 1781, noiembrie 7”.Conform Cronicii parohiei și a lucrării „Monografia comunei Soloneț” (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din Soloneț ar fi fost construită de familia Diamand și Ecaterina Grebencea, ajutați și de locuitorii satului. ( anul 1781 apare si pe site-ul Cimec )
. Desi datarea bisericii pare precisa , sunt izvoare istorice care mentioneaza ca biserica ar fi mai veche . Un hrisov mentioneaza ca in 1776 , cand boierul Matei Bantos avea satul in stapinire , exista in Solonet o biserica cu hramul Sfantului Nicolae , veche de 13 ani.
. Despre vechimea si antedatarea bisericii atestă și o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776: „Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae …”.
. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de lemn ar fi fost clădită în lunca râului Soloneț, aceasta fiind strămutată în urma deselor năvăliri tătare. In urma unei astfel de năvăliri, sătenii ar fi aruncat clopotele bisericii în fântână pentru a nu fi capturate de tătari. O altă biserică este menționată în uricul din 15 martie 1490 pentru constituirea Episcopiei de Rădăuți, fiind consemnată „a 38-a biserică cu popă pe Soloneț, la Vlad Negru”. Prima atestare documentară a satului cu denumirea de |Solonet are loc la 17 ianuarie 1517, el fiind sat boieresc pina in 1817.
„Din cauza frigului, fiind singura biserică din sat până în 1994, oamenii au tencuit-o. Pe exterior, am decapat tencuiala în 2010. Am dat lutul jos, am spălat bârnele la mână, iar în iunie anul trecut i-am aplicat un prim tratament. Interiorul nu este încă pregătit pentru vizitare. Aici trebuie lucrat serios“, consideră parohul de la Soloneţ.
[cetsEmbedGmap src=https://maps.google.ro/maps?q=Solone%C8%9B,+Todire%C8%99ti,+Jude%C8%9Bul+Suceava&hl=ro&ie=UTF8&ll=47.68989,26.024551&spn=0.467293,1.056747&sll=45.941947,25.02008&sspn=15.44977,33.815918&oq=solonet,+todirest&hnear=Solone%C8%9B,+Comuna+Todire%C8%99ti,+Jude%C8%9Bul+Suceava&t=m&z=11 width=350 height=425 marginwidth=0 marginheight=0 frameborder=0 scrolling=no]
referinte pentru text:
“Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” – Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Solone%C8%9B